Pe parcursul anului 2022, cetățenii moldoveni au depus la Curtea Europeană a Drepturilor Omului 642 de cereri, cu 12 plângeri mai multe decât în anul 2021. După numărul de adresări pe cap de locuitor, Republica Moldova se află pe locul 4 din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei – înregistrând un anti-record. Or, în anul 2021, țara se afla pe locul 11. Datele sunt prezentate de către Centrul de Resurse Juridice din Moldova. Potrivit experților CRJM, tabloul este destul de sumbru întrucât Republica Moldova este mică atât din punct de vedere demografic, cât și din punct de vedere geografic, însă oamenii se adresează la CEDO pentru că nu au încredere în sistemul judecătoresc național
„Acest număr co-raportat la numărul populației este destul de mare. Chiar dacă geografic vorbind în rapoartele Consiliului Europei se folosește încă cifra de trei milioane, vă dați seama că în Republica Moldova populația este și mai mică. În realitate, acest anti-record arăta și mai dureros. Probabil această ridicare în anti-top este generată și de faptul că unele state, care tradițional transmiteau mai multe cereri la CEDO, au depus mai puține”, a declarat Daniel Goinic, directorul Programului drepturile omului, CRJM, într-o conferință de presă la IPN. Anul trecut moldovenii s-au adresa la CEDO de cinci ori mai des decât media europeană.
Până pe 31 decembrie, Curtea Europeană a pronunțat 575 de hotărâri în cauzele moldovenești, dintre care 34 – în anul 2022. „Aceste 34 de hotărâri reprezintă o cifră destul de mare. La acest capitol suntem pe locul 6 din toate țările membre ale Consiliului Europei în 2022. Cifra 575 ne duce pe locul 11 din toate aceste țări. Vreau să atrag atenția, există state care au aderat la Convenția Europeană mult mai înainte decât Republica Moldova, care a aderat în 1997, și sunt state care geografic și demografic sunt mai mari, dar din păcate noi le întrecem la numărul de hotărâri în general sau de condamnare”, a notat directorul de program.
Ca urmare a celor 34 de hotărâri pronunțare anul trecut au fost constatate 48 de violări ale Convenției Europene a Drepturilor Omului. În majoritatea cazurilor au fost încălcate două articole. Este vorba despre interzicerea tratamentelor degradante, inumane și a torturii, precum și dreptul la un proces echitabil.
La data de 31 decembrie 2022, 1 020 de cereri moldovenești așteptau examinarea. Potrivit lui Daniel Goinic, din aceste cereri, doar 97% au șanse de succes.
În anul trecut, CEDO a înregistrat în total 45 500 de cereri, cu 1 250 de cereri mai mult ca în 2021. Potrivit datelor CRJM, 41% din plângerile adresate au fost îndreptate împotriva a două țări – Turcia și Federația Rusă. „Turcia și Rusia în ultimii trei-cinci ani se află în top la acest capitol. Cetățenii plâng pe situația drepturilor omului în aceste două state”, spune Daniel Goinic.
La sfârșitul anului trecut, la CEDO așteptau examinarea 74 650 de cereri. „Această cifră este mare și ea a crescut în ultimii ani. Dar nu este atât de mare cum era, de exemplu, în anii 2014-2016. Probabil, chiar dacă la nivelul Consiliului Europei se depun cereri mai puține, volumul de muncă la nivel de Curte este destul de marte. Este o provocare pentru CEDO și una dintre politicile adoptate în ultimii ani este ca diferitele disensiuni dintre stat și reclamant să se ia la nivel național decât să ajungă la Curtea Europeană. Deseori, Curtea trece la politica, potrivit căreia să nu se ajungă la condamnare prin hotărâre, dar printr-un consens la nivel național”, precizează expertul CRJM.
În 2022, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat 1 163 de hotărâri, cu 5% mai mult decât în 2021. 53% din hotărârile pronunțate vizau trei state – Rusia, Ucraina și România. Moldova este pe locul 6.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.