În anul 2015 autorităţile de la Chişinău trebuie să acorde mai multă atenţie dezvoltării relaţiilor dintre Republica Moldova şi UE în general, iar în particular implementării Acordului de Asociere şi Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător. Prevederile acestui acord ţin de reforme interne, de aceea, comparativ cu anul 2014, când accentul a fost pus pe armonizarea cadrului legislativ, în 2015 partenerii europeni vor dori să vadă rezultatele punerii în aplicare a acestor legi, a declarat pentru IPN coordonatorul de programe la Asociaţia pentru Politică Externă, analistul Victoria Bucătaru.
Potrivit ei, reformele în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei sunt o prioritate, iar incapacitatea de a demonstra rezultate reale în aceste domenii va diminua cu siguranţă încrederea partenerilor de dezvoltare, dar şi va pune în pericol dezvoltarea altor domenii, precum cel economic, mediul investiţional, în primul rând.
„Partidele politice de la guvernare ar trebui să dea dovadă de unitate în ceea ce ţine de parcursul european al Republicii Moldova. Trebuie să dea dovadă de responsabilitate şi unitate în tot ce fac. Să nu ţină cont de interese de partid şi afaceri atunci când se creează cadre legale. Trebuie să pună în prim plan interesele cetăţenilor şi ale Republicii Moldova”, a spus Victoria Bucătaru.
Analistul a spus că, dacă până acum partenerii de dezvoltare au închis ochii la unele lucruri, apoi în acest an nu vor mai face acest lucru pentru că deja este nevoie de implementarea Acordului de Asociere, ceea ce înseamnă respectarea legislaţiei europene.
De asemenea, pe plan extern, Republica Moldova trebuie să ţină cont de relaţiile cu ţările din vecinătate, cu Ucraina, România, dar şi Federaţia Rusă, ca un vecin îndepărtat. România a fost şi va continua să rămână avocatul Republicii Moldova în UE. Suportul tehnic şi instituţional reprezintă o valoare pentru că România este un stat membru al UE şi a trecut deja de toate etapele de armonizare a acquis-ului comunitar. De asemenea, România poate contribui la securitatea energetică a Republicii Moldova, un domeniu de maximă importanţă.
Parteneriatul cu Ucraina a căpătat o nouă latură – cea de securitate. „Agresiunea din regiune a deschis ochii spre necesitatea de a revedea conceptul de securitate al Republicii Moldova şi de a analiza opţiunile de securitate pe care le avem. Pe de altă parte, Ucraina a ales, ca şi Republica Moldova, calea europeană, iar colaborările pe subiecte de interes comun pot contribui la dezvoltarea regiunii per ansamblu. Accentul trebuie de pus pe securitatea la frontieră, în special pe segmentul necontrolat de către autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova”, a mai spus Victoria Bucătaru.
Referitor la Federaţia Rusă, analistul a spus că trebuie de menţinut dialogul, atât timp cât Republica Moldova, din punct de vedere energetic, este încă dependentă de această ţară, dar şi de unele produse de export. „Trebuie să menţinem dialogul, să găsim căile de a comunica cu autorităţile din Rusia, dar dialogul trebuie să fie bazat pe suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova”, a mai spus ea.
Referindu-se la Summitul Parteneriatului Estic de la Riga, care va avea loc în mai, Victoria Bucătaru a spus că până atunci este important să începem implementarea Acordului de Asociere, să arătăm rezultate reale. „Nu ştiu dacă va fi posibil să depunem o cerere pentru a primi statutul de candidat al UE, dar cu siguranţă trebuie să arătăm că suntem un stat responsabil”, a spus Victoria Bucătaru. Potrivit ei, Republica Moldova trebuie să demonstreze că poate să respecte angajamentele pe care şi le-a asumat.
