În 15 ani, ponderea femeilor candidate pentru funcția de primară a sporit doar cu 7%. Numărul mic de femei candidate în alegerile locale din anul curent își găsește explicație în presiunea normelor sociale. Constatările se conțin în raportul de monitorizare a alegerilor din perspectiva de gen în funcție de primar/ă, prezentat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.
Într-o conferință de presă la IPN, Alina Andronache, expertă CPD, a declarat că Centrul realizează aceste monitorizări de circa 15 ani și în fiecare scrutin. Primul raport s-a axat percepțiile și stereotipurile societății și ale populației cu privire la rolul femeilor și al bărbaților în spațiul public, în procesul electoral, în special în funcțiile decizionale la nivel local. Atunci, monitorizarea evidenția că în Moldova societatea este una patriarhală, care încă are dubii și viziuni stereotipizate cu privire la femeile în funcțiile de conducere. Prezentul raport este al doilea din acest ciclu pe segment local și se axează anume pe analiza reprezentării echitabile dintre femei și bărbați în procesul electoral la funcția de primar/ă.
Natalia Covrig, directoare CPD, a menționat că monitorizarea arată că femeile nu au fost tocmai prezente la alegerile locale din 2023 și această concluzie este una tristă. Astfel, dacă în scrutinul din 2007 erau 23,5% femei candidate la funcția de primară, în 2023 această cifră a crescut până la doar 30%. Potrivit ei, acest fapt denotă că bărbații încă mai sunt majoritari în procesele electorale, având o reprezentare net superioară femeilor. Ca urmare, bărbații au un acces mai sporit și în procesul decizional de după alegeri. Deși de-a lungul timpului au fost întreprinse măsuri pentru promovarea participării femeilor în procesele decizionale și în politică, totuși numărul femeilor implicate rămâne mic. O explicație ar fi normele sociale și stereotipurile puternic înrădăcinate în mentalitatea societății.
„Pe o parte, avem rolurile de gen, care devin una dintre cele mai importante bariere în implicarea femeilor în politică, responsabilitățile familiale, care au fost declarate la fel o barieră în calea lansării în politică a femeilor, dar, pe de altă parte, avem și stereotipuri foarte pronunțate din partea societății cu privire la implicarea femeilor în politică”, explică Natalia Covrig.
Monitorizarea mai arată că femeile candidează în circumscripții mici, adică în sate, în timp ce bărbații candidează în orașe. „Acest comportament este determinat de faptul că partidele politice au tendința de a desemna candidate în sate, acolo unde puterea de decizie este mai mică, acolo unde magnitudinea și nivelul deciziilor care se iau sunt un pic mai reduse, acolo unde resursele sunt mai reduse. Deci, în aceste circumscripții există tendința din partea partidului de a desemna femeile. Pe de altă parte, partidele desemnează bărbați în acele circumscripții mari, care sunt de regulă orașele mari, unde evident și resursele sunt mai mari și deciziile sunt mai înalte”, a declarat Natalia Covrig.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.