Impozitele mari pe care trebuie să le achite angajatorii îi fac pe aceștia să achite salariile „în plic”. Pentru a combate fenomenul, autoritățile ar trebui, pe de o parte, să stimuleze angajatorii din punct de vedere fiscal, iar pe de altă parte, să depună un efort sistemic de identificare a companiilor și a angajatorilor care achită salariul „în plic” și să instituie pedepse pe măsură. Opinia a fost exprimată de economistul Expert-Grup, Iurie Morcotîlo.
Contactat de IPN, economistul a remarcat că presiunea fiscală este una dintre principalele cauze care provoacă agentul economic să achite salariile „în plic”. „ În Moldova, în ultimii 10 ani s-au făcut eforturi de a diminua ratele de impozitare, în primul rând cele pe venit. Rata corporativă s-a diminuat la 12%, însă rămâneau mari impozitele pe contribuțiile sociale, unde ponderea angajatorului era de 23%. Aceasta a fost acum diminuată până la 18% și ipotetic ar trebui să scoată din umbră angajații”, susține expertul. Dar efectele măsurii de diminuare a impozitului pentru contribuțiile sociale urmează abia în anii următori să se reflecte în statistică, când mediul de afaceri va avea convingerea că, indiferent de situația politică din țară, măsurile întreprinse pentru stimularea lor se vor menține.
Iurie Morcotîlo mai spune că, pentru a combate fenomenul muncii nedeclarate, FISC-ul și Inspecția Muncii trebuie să analizeze mai minuțios și să-i pedepsească pe cei care oferă salarii „în plic”, orientându-se în special către companiile mijlocii și mari. „La noi, multe cazuri se depistau, dar se închideau ochii, indiferent de domeniu, fie construcții sau cei din comerț, nu se amendau sau se făceau niște rapoarte de ochii lumii. În ultimul timp s-au întețit cel puțin măsurile de control din partea FISC-ului”, constată expertul. Iurie Morcotîlo menționează că este necesar să fie clar transmis mesajul că fenomenul salariului „în plic” nu va fi tolerat în Republica Moldova. „Se cere un efort sistemic de identificare a companiilor și a angajatorilor care continuă practica. Să fie o combinație dintre stimulente și penalizări”.
Fenomenul salariului „în plic”, menționează economistul, este legat de așa zisa „morală fiscală”. „Agenții economici, când văd că banii publici pe care ei îi plătesc în buget nu sunt cheltuiți eficient sau sunt furați, atunci ei sunt motivați să se eschiveze de la plata impozitelor, inclusiv a celor pentru angajat”. Din cauza eschivării fiscale, statul pierde în jur de 8 miliarde de lei, bani din care cel puțin jumate se poate atribui taxelor la contribuțiile sociale și de asigurare medicală.
Pierde statul, dar au de pierdut și angajații care acceptă salariile „în plic”, atenționează Iurie Morcotîlo. Acest lucru se va reflecta în special atunci când persoanele vor atinge vârsta de pensionare, deoarece din suma pe care ei o primesc oficial, mai mică decât cea reală, se plătesc impozite. Respectiv, atunci când persoana va ajunge la pensie, va primi pensie cu mult mai mică decât ar fi primit dacă avea un salariu oficial mai mare. Persoanele care lucrează în lipsa unui contract de muncă nu sunt asigurate medical, iar în caz de boală vor suporta ei toate cheltuielile.
Potrivit Biroului Național de Statistică, munca nedeclarată a fost în ușoară creștere în anul 2018, alcătuind 6,6% din totalul salariaților, comparativ cu 6,2% în 2017. Prin munca nedeclarată se înțelege orice muncă prestată de o persoană fizică pentru și sub autoritatea unui angajator, dar fără încheierea contractului individual de muncă. Practica de angajare în baza unor înțelegeri verbale este mai frecventă printre salariații bărbați. Domeniile în care salariații lucrează cel mai des în baza înțelegerilor verbale țin de agricultură, comerț și construcții.
