 |
|
| Mihai Mogîldea | |
Criza COVID-19 a fost instrumentalizată de către administrația de la Tiraspol pentru a comite o serie de ilegalități și abuzuri. Începând cu luna martie până în prezent, aceste acțiuni au fost semnalate și aduse în atenția publicului de către autoritățile constituționale, care au cerut în repetate rânduri suportul partenerilor internaționali. În lipsa unui format de dialog constructiv cu regimul separatist din stânga Nistrului, care a refuzat să răspundă solicitărilor parvenite din partea Chișinăului, există pericolul escaladării situației din regiune, cu grave repercusiuni asupra drepturilor omului și securității interne a Republicii Moldova.
După aproape patru luni de la instaurarea stării de urgență în regiunea transnistreană și mai bine de o lună de la încheierea acesteia, nu există semnale că liderii de la Tiraspol ar fi dispuși să-și revizuiască așa-zisele „măsuri sanitare” de răspuns la actuala criză epidemiologică. Pretextul prezervării „sănătății publice” a fost utilizat pentru a limita accesul Chișinăului în Zona de Securitate și a îngrădi circulația dintre cele două maluri. În acest context, suspendarea în regim unilateral a angajamentelor asumate de către Tiraspol față de Chișinău trebuie să facă obiectul unei monitorizări active și a unui mecanism de reacție rapidă din partea Misiunii OSCE în Republica Moldova, principalul actor internațional abilitat să faciliteze acest proces.
Curba de creștere a ilegalităților
În baza ordinului liderului transnistrean Vadim Krasnoselski din 16 martie 2020, aprobat la 18 martie de Soviet Suprem de facto de la Tiraspol, a fost instituit regimul stării de urgență în regiunea transnistreană. Acest demers a conținut o serie de măsuri menite să răspundă la provocările legate de COVID-19, printre care interzicerea intrării în regiunea transnistreană a persoanelor ce nu dețin pretinsa cetățenie a acesteia și interzicerea ieșirii de pe teritoriul regiunii a locuitorilor din stânga Nistrului, cu excepția cazurilor speciale.
Pe lângă aceste „măsuri în oglindă” anunțate oficial, a început instalarea treptată a posturilor ilegale de grăniceri în perimetrul Zonei de Securitate. Mai exact, în perioada 17 – 30 martie, au fost instalate 16 puncte de control și limitare a circulației, documentate printr-o adresare a Delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control (CUC) către reprezentanții Federației Ruse, Transnistriei, Ucrainei și Misiunii OSCE în această structură. După 1 aprilie, numărul acestor posturi a crescut, ajungând în prezent la 37 de unități.
Tot începând cu 16 martie, a fost restricționată activitatea observatorilor militari din cadrul Forțelor Mixte de Pacificare în cadrul Zonei de Securitate. Limitarea accesului observatorilor militari a lipsit Chișinăul de un instrument viabil de documentare a abuzurilor comise de către Tiraspol, fiind o încălcare gravă a mecanismului de funcționare a Forțelor Mixte de Pacificare. Deși au existat apeluri repetate din partea Delegației Republicii Moldova în cadrul CUC pentru deblocarea accesului observatorilor militari, până în prezent nu există progrese majore pe această dimensiune.
Din cauza restricțiilor de circulație impuse de către administrația separatistă pentru locuitorii regiunii, mai multor angajați ai instituțiilor publice domiciliați pe malul stâng (medici, polițiști, profesori), le-a fost imposibil să-și exercite zilnic activitatea în Zona de Securitate. O problemă-cheie a fost antrenarea personalului medical din stânga Nistrului în oferirea serviciilor de asistență primară pentru locuitorii din Zona de Securitate, în contextul pandemiei COVID-19. După mai multe solicitări către partenerii internaționali, venite din partea Biroului Politici de Reintegrare, s-a reușit găsirea unei soluții de alternativă prin cazarea a 31 de medici în localitățile din dreapta Nistrului, cu suportul UE. În aceeași perioadă, pentru mai multe săptămâni, Tiraspolul a restricționat accesul fermierilor din Dubăsari la terenurile agricole aflate după traseul Râbnița - Tiraspol, încălcând Decizia protocolară privind accesul la terenurile agricole aflate după traseul Râbnița – Tiraspol, semnată la 25 noiembrie 2017.
Poziția Misiunii OSCE față de abuzurile comise de către Tiraspol
Conform comunicatelor de presă emise de către Biroului Politici de Reintegrare, în adresa OSCE au parvenit cel puțin 10 adresări din partea Chișinăului pentru a intensifica eforturile de monitorizare și raportare a incidentelor din Zona de Securitate, dar și pentru a răspunde mai prompt la aceste acte provocatoare. O parte din solicitări au fost prezentate în cadrul celor 4 întrevederi bilaterale avute de către viceprim-ministra Cristina Lesnic cu șeful Misiunii OSCE în Moldova, Claus Neukrich și reprezentantul special al președinției în exercițiu a OSCE, Thomas Mayr-Harting.
Deși șeful Misiunii OSCE a reiterat necesitatea ca Tiraspolul să-și regândească abordarea cu privire la îngrădirea libertății de circulație, poziția OSCE a fost una ambivalentă vizavi de această problemă. Pe de o parte, Misiunea OSCE a invitat repetat părțile la dialog, inclusiv la nivelul grupurilor de lucru, pentru a gestiona situația legată de criza COVID-19. Pe de altă parte, Misiunea OSCE nu a cerut deschis eliminarea imediată a posturilor instalate ilegal de către Tiraspol și nici nu a condamnat caracterul unilateral al deciziilor privind instalarea acestora.
Chiar dacă Misiunea OSCE elaborează rapoarte lunare de monitorizare a situației din regiunea transnistreană și Zona de Securitate, efectuând peste 30 de vizite de monitorizare în primele șase săptămâni de la decretarea stării de urgență, constatările acestui exercițiu de monitorizare nu s-au regăsit în comunicarea oficială a Misiunii din ultimele luni. Mai mult decât atât, OSCE-ul nu a dat curs solicitării Chișinăului privind convocarea unei ședințe în formatul 5+2 în luna aprilie curent. Asta în condițiile în care activitatea grupurilor de lucru pe probleme sectoriale a fost sistată timp de 2 luni, iar formatul 5+2 rămânea singura alternativă viabilă pentru consultări multilaterale cu privire la situația epidemiologică și de securitate din regiunea transnistreană.
Mai mult spațiu de manevră - mai puține incertitudini
Mandatul Misiunii OSCE oferă acesteia posibilitatea de a fixa și a investiga incidentele depistate în regiunea transnistreană. Exercitarea acestei atribuții este foarte importantă pentru raportarea obiectivă a ilegalităților comise de către regimul de la Tiraspol și oferirea unei monitorizări alternative a situației din Zona de Securitate. În contextul situației din ultimele luni, dar și în eventualitatea unor alte derapaje comise de către Tiraspol, este necesară analiza implicațiilor acestor incidente pentru suveranitatea și securitatea Republicii Moldova. Constatările rapoartelor lunare ar trebui prezentate Chișinăului și partenerilor internaționali, împreună cu propuneri și recomandări pentru minimizarea riscurilor identificate. De asemenea, mesajele sintetizate ar trebui comunicate către mass-media și publicul larg.
Ținând cont de riscul unui nou val de îmbolnăviri cu virusul COVID-19, există pericolul iminent că numărul restricțiilor de circulație și a posturilor „sanitare” de grăniceri să fie extins în următoare perioadă. Repetarea situației din lunile martie-aprilie, atunci când întrunirile periodice în cadrul CUC și a grupurilor de lucru au fost sistate, poate avea repercusiuni grave asupra situației din Zona de Securitate. De aceea, Misiunea trebuie să dezvolte un format de lucru anti-criză cu participarea Chișinăului și Tiraspolului. Acest format tripartit ar putea fi utilizat pentru a discuta subiectele la zi de pe agendă și a pune presiune asupra Tiraspolului pentru a-și respecta angajamentele asumate în trecut.
Adițional, Misiunea ar trebui să condamne deschis nerespectarea deciziilor protocolare semnate în ultimii ani de către Chișinău și Tiraspol. Măsurile agreate în cadrul pachetului Berlin Plus nu vor fi sustenabile atâta timp cât autoritățile separatiste își rezervă dreptul de a le anula în mod unilateral. Misiunea ar trebui să monitorizeze activ implementarea prevederilor acestor protocoale și să semnaleze public orice deviere de la punctele agreate. Negocierea și semnarea unor noi decizii protocolare (în domeniul telecomunicațiilor și serviciilor bancare) ar trebui corelate cu retragerea imediată a celor 37 de posturi instalate în ultimele luni de către partea transnistreană și asumarea tuturor angajamentelor în vigoare de către Tiraspol.
În același timp, Misiunea ar trebui să-și intensifice eforturile de comunicare și vizibilitate, ale căror beneficiari finali ar trebui să fie locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului. Pornind de la experiența ultimelor luni, OSCE ar putea dezvolta instrumente de comunicare privind situația la zi din Zona de Securitate, dar și asupra ultimelor evoluții legate de implementarea pachetului Berlin Plus. Prezența mediatică a Misiunii este necesară cu precădere în presa din stânga Nistrului, unde se propagă informații eronate cu privire la diferendul transnistrean și la care nu au acces reprezentanții instituțiilor guvernamentale sau societății civile din dreapta Nistrului.
În loc de concluzii
Misiunea OSCE în Republica Moldova poate juca un rol-cheie în gestionarea situației actuale, cauzată de ilegalitățile regimului de la Tiraspol. Mandatul Misiunii nu este unul restrictiv în acest sens și oferă pârghii pentru antrenarea eforturilor de monitorizare, analiză și comunicare a problemelor identificate în perimetrul regiunii transnistrene și a Zonei de Securitate. Expertiza Misiunii trebuie orientată în sprijinul depășirii situațiilor de criză, prin condamnarea oricărui act ce atentează la suveranitatea Republicii Moldova și a angajamentelor în vigoare.
Acțiunile întreprinse în ultimele patru luni de către Tiraspol în perimetrul Zonei de Securitate trebuie evaluate și analizate obiectiv. Misiunea OSCE este în drept și ar trebui să solicite repetat retragerea imediată a acestor posturi și respectarea drepturilor omului. Aceste demersuri trebuie comunicate locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului printr-o prezență mediatică mai activă a Misiunii. Fără aceste elemente, rolul Misiunii OSCE în depășirea problemelor actuale va rămâne perceput ca unul periferic.
--------
Acest editorial a fost publicat în cadrul proiectului „Noi și Europa – Analiza relațiilor moldo-europene prin intermediul produselor media și analitice inovative”, implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu IPN și Radio Chișinău, cu suportul Fundației Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în acest editorial nu corespund neapărat cu poziția finanțatorilor.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.