Implementarea PAUEM nu a influenţat pozitiv situaţia mass-media din Moldova, constată autorii unui studiu

Implementarea Planului de acţiuni Uniunea Europeană – Moldova (PAUEM) nu a avut practic nici o influenţă pozitivă asupra situaţiei mass-media din R. Moldova. La această concluzie au ajuns autorii studiului „Evoluţia libertăţilor mass-media în contextul implementării PAUEM”, lansat luni, 17 noiembrie, la Chişinău, transmite Info-Prim Neo. Olivia Pîrţac, unul dintre autori, a declarat că evenimentele cele mai semnificative au fost adoptarea Codului audiovizualului şi, recent, a Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, care vine să realizeze nişte obligaţii asumate de stat în ceea ce priveşte protecţia persoanei în faţa prelucrării automatizate a datelor. „În rest legislaţia a rămas, practic, aceiaşi. Ea nu este foarte bună, dar nu este nici foarte rea. Problema esenţială în Moldova este că legile nu sunt într-atât de rele pe cât există o rea-credinţă în implementarea lor. Adică se găseşte mereu un gol, o lacună pentru a abuza sau a intimida”, a precizat Olivia Pîrţac. Potrivit autoarei, Legea presei, care reglementează activitatea publicaţiilor periodice şi a agenţiilor de presă, este o lege învechită şi inadecvată. Unele prevederi ale Legii sunt chiar periculoase şi au dus la condamnarea R. Moldova la CEDO. Spre exemplu, sistarea unei publicaţii periodice poate fi făcută la orice „încălcare sistematică a legii”. Nu este specificată o gradaţie a tipului de încălcări şi nu se asigură proporţionalitatea dintre încălcare şi sancţiune, a menţionat Pîrţac. Expertul Eugeniu Rîbca, cel de-al doilea autor al studiului, a declarat că „în Codul audiovizualului există o serie de prevederi defectuoase, interpretabile, care au constituit o sursă permanentă pentru exercitarea presiunilor de ordin politic şi economic asupra mass-media. Acest fapt a avut ca urmare şi prezenţa unor presiuni continue asupra autorităţii de reglementare în domeniul audiovizualui, lipsa independenţei Consiliului Coordonator al Audiovizualului”. Potrivit lui Eugeniu Rîbca, la elaborarea Codului s-a oferit prea puţină atenţie creării unei instituţii publice a audiovizualuilui, cu adevărat publice şi nu a unei companii care se manifestă ca o instituţie de stat. „Prin PAUEM, statul s-a obligat să ofere presei scrise şi electronice ajutor în baza unor criterii obiective şi corecte. Acest lucru nu s-a întâmplat. Din păcate avem finanţare directă din partea statului doar pentru mass-media care prezintă informaţii benefice autorităţilor publice”, a spus expertul. PAUEM a fost semnat la 22 februarie 2005 la Bruxelles şi a expirat în februarie 2008. În ceea ce priveşte mass-media, PUEM spune două lucruri: primul este specific – ajutor financiar din partea statului pentru mass-media acordat în baza criteriilor stricte şi obiective aplicate egal pentru toată mass-media; al doilea este generic – toate celelalte aspecte la capitolul libertatea de exprimare şi libertatea presei trebuie să fie „în conformitate cu standardele europene”. Studiul „Evoluţia libertăţilor mass-media în contextul implementării PAUEM” a fost realizat în cadrul proiectului „Relaţiile Moldova-UE – îmbunătăţirea informării şi dezbaterii publice asupra principalelor evoluţii”, implementat de Asociaţia pentru Democraţie Participativă „Adept” şi finanţat de Fundaţia Soros Moldova.