Dorința de apropiere de spațiul european a existat dintotdeauna și a fost exprimată în diferite moduri de societatea moldovenească. A fost și mai este nevoie de o luptă continuă pentru obținerea dezideratului de integrare europeană. O opinie în acest sens a fost exprimată și argumentată de către Igor Șarov, rectorul Universității de Stat din Moldova, doctor în istorie, în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Arborele genealogic european al Moldovei”, organizată de Agenția de presă IPN.
„Revoluțiile de la 1848 care au cuprins întreaga Europa: Revoluția din Franța, Revoluția din Muntenia, Revoluția din Transilvania, Mișcarea Revoluționară din Moldova. Acest spirit național care a cuprins întreaga Europa, care a dus la Unirea Principatelor române la 1859, la procesul de unificare a Italiei, procesul de unificare a Germaniei, deci, este un proces logic din secolul XIX. Problema noastră principală este că Basarabia nu a participat la această lecție și reminiscențele sunt foarte grave”, spune Igor Șarov.
Igor Șarov a invitat participanții la dezbatere să-și pună o întrebare: „Când a avut succes acest teritoriu al Basarabiei pe parcursul istoriei?” El a menționat că, făcând o incursiune în trecut, se poate observa că acest teritoriu a profitat de anumite oportunități atunci când „a fost slăbită Rusia”, dar au mai existat și alți factori, cum ar fi contextul internațional favorabil.
„De fiecare dată, realizarea visurilor noastre și accepțiunea europeană a lucrurilor au ținut de luptă. Nu s-a schimbat nimic până acum. Revenim iarăși dintr-o perspectivă istorică. Lumea rusă, teorii false, anul 1859. Lecțiile istoriei trebuie învățate. Și atunci când le sistematizăm dintr-o perspectivă istorică, rezultatele pentru noi sunt destul de clare. Lupta a fost, există și continuă”, a adăugat Igor Șarov.
Igor Șarov spune că această luptă a putut fi observată inclusiv după obținerea Independenței Republicii Moldova. „Aceste procese nu au putut fi oprite, indiferent de guvernările care au urmat”. Potrivit lui „orice reacție a autorităților de a atenta la probleme de istorie, de limbă, în orice perioadă, erau taxate și s-au soldat cu eșec”, Cât privește lecțiile care trebuie învățate, Igor Șarov spune că uneori ar trebui să se recunoască faptul că există „o incapacitate pe anumite segmente și să nu ne fie rușine să învățăm, fie de la partenerii de dezvoltare, fie în primul rând de la România care are această experiență”, spune Igor Șarov.
El afrimă că un factor important pentru procesul de integrare europeană este susținerea societății. „Atât dintr-o perspectivă istorică, cât și dintr-o perspectivă a evoluției evenimentelor după 1991, noi nu am avut, practic, perioade în care să nu realizăm acest deziderat, fi la nivel de societate, fie la nivel de politică”, a concluzionat Igor Șarov.
Dezbaterea publică cu genericul „Arborele genealogic european al Moldovei” este organizată de către Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
