„După şapte ani de guvernare a partidelor de dreapta, declarate pro-europene, e timpul ca la conducerea statului să vină şi un reprezentant de stânga, care să aducă un echilibru”. Această declaraţie a fost făcută de preşedintele Partidului Socialiştilor, Igor Dodon, candidatul cu nr. 8 în buletinul de vot, în cadrul unui interviu dintr-o serie de interviuri electorale solicitate de Agenţia de presă IPN.
---
– Domnule Dodon, în condiţiile în care mai mulţi experţi şi politicieni apreciază că societatea este divizată, cum credeţi, de ce fel de preşedinte are nevoie Republica Moldova?
– Eu cred că societatea este divizată profund ca urmare a contradicţiilor geopolitice în politicul moldovenesc – unii cu viziuni pro-România, alţii pro-Rusia. În România toţi sunt pentru integrarea europeană, în Rusia toţi sunt pentru păstrarea statalităţii şi, chiar dacă opoziţia şi guvernarea luptă între ele, atunci când este vorba de interesul naţional ei au o viziune comună. Problema de bază a Republicii Moldova e că în cei 25 de ani de independenţă, pe criterii geopolitice, am fost divizaţi tot timpul. Eu îmi doresc ca la o anumită etapă noi, politicienii, să creştem până la nivelul când geopoliticul va fi exclus. Trebuie să avem o idee naţională – bunăstarea cetăţenilor. Dacă vom avea pe viitor o majoritate a cetăţenilor care nu-şi vor dori nici unirea cu România, nici cu Rusia, atunci cred că vor fi depăşite mai multe probleme acumulate în cei 25 de ani.
În ceea ce ţine de ce fel de preşedinte are nevoie ţara, aş spune că, după şapte ani de când la guvernare sunt partidele de dreapta, pro-europene, a venit timpul ca preşedintele să fie un reprezentant al partidelor de stânga, ca să fie o balanţă, deoarece pe parcursul a şapte ani majoritatea populaţiei a fost exclusă din actul de guvernare. Majoritatea populaţiei trebuie să fie reprezentată în actul de guvernare, la prima etapă prin instituţia prezidenţială şi apoi vom vedea, poate prin alegeri parlamentare.
– În funcţie de atribuţiile pe care le are preşedintele conform legislaţiei, cum vă vedeţi activitatea în calitate de şef de stat? Credeţi că viitorul preşedinte ar trebui să lupte pentru mai multe atribuţii?
– Moldova este o ţară semi-prezidenţială, evident că preşedintele ales de popor nu are acele atribuţii care ar corespunde mandatului şi încrederii populaţiei. În acelaşi timp, preşedintele, chiar şi în conformitate cu actuala Constituţie, are suficiente atribuţii pentru a-şi impune poziţia pe mai multe subiecte ce ţin de statalitate, neutralitate. Sunt convins că avem şanse reale să învingem, dar ne vom ciocni de o realitate când avem o majoritate parlamentară creată prin şantaj, o majoritate democratică, pro-europeană, un guvern ales de această majoritate. Nu va fi simplu deoarece preşedintele va insista pe anumite subiecte, nu exclud că, la o anumită etapă, vom ajunge să iniţiem anumite modificări ale Constituţiei. Cred că cel mai mult populaţia îşi doreşte un preşedinte care nu este reprezentant al actualei guvernări, care să aibă o poziţie mai dură în ceea ce ţine de furtul miliardului. Şi cred că şi în condiţiile actualei Constituţii preşedintele poate să facă unele mişcări spre bine.
– Credeţi că preşedintele trebuie ales direct sau în Parlament?
– Mereu am pledat pentru alegeri directe. Am propus de mai multe ori în Parlament modificarea Constituţiei pe cale parlamentară ca să nu cheltuim bani la referendum. Am ieşit cu această iniţiativă la Curtea Constituţională de câteva ori, dar nu a fost acceptată. Atunci când Curtea a refuzat modificarea Constituţiei pe cale parlamentară, am ieşit şi am chemat lumea să semneze pentru iniţierea referendumurilor de alte formaţiuni. Constituţia trebuia să fie modificată, dar urma să se facă pe una din cele două căi legale – sau în Parlament sau la referendum, nu printr-o hotărâre a Curţii Constituţionale.
– Pe cine dintre contracandidaţi îi vedeţi ca oponenţi?
– Nu voi da nume. Dar vă spun că vom munci ca să nu fie şi turul doi, să învingem chiar din primul tur. Vrem să le spunem oamenilor că nu e bine să se cheltuiască bani şi pentru turul doi. Este clar că va câştiga candidatul de stânga doar dacă nu vor fi fraudate masiv alegerile. Cred că există şanse să nu fie şi turul doi. Sper că noi vom face tot posibilul ca alegerile să se finalizeze pe 30 octombrie.
– Alegerile parlamentare, dar şi cele locale, mai ales în capitală, au fost influenţate de factorul geopolitic. Credeţi că şi aceste alegeri vor decurge sub semnul geopolitic?
– Depinde dacă va fi sau nu turul doi. Dacă turul doi va fi cu cineva din opoziţia de dreapta, este evident că alegerile vor avea o tentă ideologică şi geopolitică, dacă va fi între opoziţie şi guvernare, cred că guvernarea va atrage discuţiile pe geopolitic, dar va fi o luptă între guvernare şi opoziţie.
– Cu ce veniţi deosebit faţă de alţi candidaţi?
– La noi totul este deosebit faţă de alţi candidaţi. Independenţa, statalitatea şi neutralitatea nu se regăseşte la nimeni altcineva. Despre economie puternică şi dreptate socială mai au şi alţii, dar nimeni nu vorbeşte concret. Despre credinţa noastră ortodoxă şi relaţiile de prietenie cu Rusia la fel vorbim doar noi. Am detaliat şi fiecare element din program. Vom face public şi programul nostru de dezvoltare economică, avem un program de câteva zeci de pagini, avem o echipă de experţi importanţi în domeniu.
– Care vor fi acţiunile dumneavoastră în funcţia de şef al statului?
– Unul dintre primii paşi ţine de anularea cadrului legal care presupune că miliardul furat trebuie întors de oameni. Miliardul trebuie întors de către hoţii de la guvernare. Sunt conştient că preşedintele nu poate anula legi, dar el poate întreprinde acţiuni care să ducă la anularea acestor legi, inclusiv iniţierea unui referendum pe acest subiect. Cel puţin, se poate anunţa moratoriu pe unu sau doi ani, până se întorc la buget o parte din bani, căci cei de la guvernare spun că s-au găsit deja 600 de milioane de dolari.
Pe vectorul extern îmi propun restabilirea relaţiilor economice cu Federaţia Rusă. Propun iniţierea unor negocieri trilaterale: Republica Moldova - UE - Federaţia Rusă. Noi avem acorduri de comerţ liber şi cu UE şi cu Rusia, dar cu regret cel cu Federaţia Rusă nu merge. Avem nevoie în mod urgent să redeschidem piaţa rusă. Acest lucru este posibil, eu am reuşit acest lucru pentru câteva companii, fiind în opoziţie, neavând nicio pârghie.
– Credeţi că problema e la Chişinău sau la Moscova?
– Problema este în neînţelegeri. De aia şi propun un format trilateral. Federaţia Rusă spune că există riscul de reexport din UE prin Moldova, iar UE spune că nu este niciun risc. Propun să ne aşezăm la masă, să le spunem: iată, voi luptaţi geopolitic, iar noi suferim.
Alt aspect ţine de problema migranţilor în Federaţia Rusă. Sunt câteva zeci de mii de cetăţeni cu interdicţie de a intra în Rusia, alte câteva sute au probleme cu serviciile migraţionale şi trebuie să le rezolvăm problemele.
O altă prioritate în calitate de preşedinte este întărirea statalităţii Republicii Moldova. Aici mă refer la interzicerea prin lege a mişcărilor unioniste de tot felul, fie că vor unirea cu Ucraina, fie cu Rusia, fie cu România. Pentru mine toţi sunt la fel, prezintă aceleaşi pericole. Constituţia spune că Republica Moldova este un stat neutru, independent şi, dacă organizaţiile politice şi nu numai militează pentru lichidarea statalităţii, ele se consideră neconstituţionale.
În aceeaşi ordine de priorităţi este şi iniţiativa de revenire la predarea istoriei Moldovei. Noi suntem stat independent, cu istorie bogată de peste 657 de ani, avem cu ce ne mândri.
– Cum vedeţi rezolvarea conflictului transnistrean? Ce poziţie aveţi faţă de trupele ruse de pe teritoriul regiunii transnistrene a Republicii Moldova?
– Republica Moldova este un stat neutru, trebuie să rămână neutru, statutul de neutralizate presupune că niciun fel de forţe străine – americane, ruse, române – nu trebuie să fie pe teritoriul ţării. Eu consider că acest obiectiv va fi atins în momentul când vom găsi o soluţie politică pentru rezolvarea problemei transnistrene. Ne-am expus deschis despre crearea unui mecanism de federalizare a Republicii Moldova. Văd că unii se tem de acest termen, dacă se tem, să propună altceva. Dar cred că trebuie să dăm un statut special de autonomie cu drepturi lărgite raioanelor din stânga Nistrului. Nu poate preşedintele să ia aceste decizii, dar poate să propună negocieri, inclusiv celor din stânga Nistrului, să le conducă, să invite parteneri străini şi, când va fi găsită soluţia, să propună modificarea Constituţiei, să iniţieze un referendum. Unii îi sperie pe oameni că, iată, dacă vine Dodon, totul se va schimba. Dar nu este aşa, noi vom lua toate deciziile majore prin referendum.
– Unii candidaţi deja au spus cum vor acţiona dacă actuala majoritate parlamentară le va propune înaintarea anumitor candidaţi la funcţia de premier. Preşedintele Dodon cum va acţiona?
– Preşedintele Dodon nu va accepta şi nu va înainta niciun candidat la funcţia de prim-ministru propus de actuala majoritate parlamentară, fie acesta Plahotniuc, Candu, Lupu, oricare. Dacă noi învingem, preşedintele nu va semna un asemenea decret.
– Pe final aş vrea să le spuneţi alegătorilor de ce trebuie să se prezinte la vot pe 30 octombrie? Mai ales că sunt forţe politice care cheamă populaţia să nu participe la alegeri.
– Dacă nu mergem la vot, nu înseamnă că dreapta nu va merge. Dacă stânga va boicota, atunci guvernarea va câştiga alegerile. Care este sensul? Voronin (preşedintele PCRM, n.r.) trebuie să se mândrească că un discipol de-al său, mă refer la mine, va învinge în aceste alegeri. Dacă voi învinge, îi voi mulţumi şi voi recunoaşte că este şi meritul său. Stimaţi cetăţeni, noi am luptat mult ca să atingem două obiective – alegeri directe pentru preşedinte şi alegeri parlamentare anticipate. Unul din obiective a fost atins. Să ieşim masiv la vot, să votăm masiv stânga şi, după ce învingem la prezidenţiale, vom merge şi spre atingerea celui de-al doilea obiectiv – alegeri parlamentare anticipate.
---
