Igor Corman: Am putea să ne pomenim că toţi cetăţenii moldoveni au paşapoarte europene înainte ca Moldova să intre în UE

„Există argumente foarte clare pentru grăbirea liberalizării regimului de vize europene pentru R. Moldova - o bună parte a cetăţenilor moldoveni deja se află în spaţiul Schengen, muncind peste hotare, iar o altă parte deţin sau sunt în proces de a obţine cetăţenie românească. Am putea să ne pomenim că toţi cetăţenii moldoveni vor deţine paşapoarte europene înainte ca Moldova să devină membru al Uniunii Europene (UE)”, a declarat pentru Info-Prim Neo deputatul Igor Corman, preşedintele Comisiei parlamentare pentru politică externă şi integrare europeană. Întrebat despre Reuniunea Interparlamentară privind dimensiunea parlamentară a Parteneriatului Estic, la care a participat în perioada 20-22 octombrie, la Stockholm, Corman a declarat că „s-au purtat discuţii despre cum poate fi constituită din punct de vedere instituţional această dimensiune parlamentară”. Potrivit lui, există mai multe modele de cooperare a Parlamentului European (PE) cu parlamentele altor ţări. „Există Euromed şi EuroLat, instituţii de cooperare parlamentară între UE şi ţările situate pe malul sudic al Mării Mediterane şi, respectiv, ţările din America Latină”. Reprezentanţii UE nu au deocamdată o poziţie comună în vederea dimensiunii parlamentare a Parteneriatului Estic. Unii consideră că aceasta trebuie să fie o structură foarte puternică, pornind de la faptul că „aceste ţări sunt ţări europene care, chiar dacă nu au o perspectivă clară europeană, atunci nici uşa nu le poate fi închisă”. Există şi păreri mai sceptice. Cei care le exprimă, consideră că trebuie să fie valorificate formatele deja existente şi să nu fie create altele noi, aducând argumente de ordin financiar. Dezbaterile de la Stockholm s-au soldat cu înţelegerea de a crea un grup de lucru, din care să facă parte reprezentanţii celor 6 ţări membre ale Parteneriatului Estic (Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Belarus, Azerbaidjan şi Armenia) şi reprezentanţi ai UE, printre care vor fi delegaţi din Suedia şi Polonia, în calitate de iniţiatori ai Parteneriatului, şi din Spania, care va prelua preşedinţia UE în 2010 şi, posibil, un reprezentant al Marii Britanii. Acest grup de lucru se va întruni anul viitor pentru a analiza propunerile care au fost făcute în cadrul reuniunii de la Stockholm şi pentru a veni cu propuneri concrete. În afară de dezbaterea modelelor de cooperare, reuniunea a servit drept platformă pentru reprezentanţii partenerilor estici în vederea exprimării viziunilor. Au fost transmise mesaje cu accente diferite. Toţi au salutat iniţiativa Parteneriatului Estic, dar în timp ce Ucraina optează pentru o adunare parlamentară puternică, cu un secretariat puternic, cu mijloace financiare din partea PE şi cu acordarea perspectivei europene tuturor acestor 6 ţări, Georgia optează pentru recunoaşterea expresă a identităţii europene a ţărilor respective. „Un mesaj mai evaziv, mai superficial, l-am sesizat din partea reprezentantului Azerbaidjanului, iar mesajul delegatului din Belarus a fost unul mai pragmatic, mai mult axat pe aspectele economice ale cooperării. Eu am scos în evidenţă faptul că R. Moldova participă la toate structurile şi iniţiativele din Europa de Sud Est, fiind alături de toate ţările din această regiune, care au şi o perspectivă clară europeană, se află în proces de stabilizare şi asociere cu perspectivă clară de aderare la UE”, comunicat parlamentarul. „Am menţionat faptul că suntem gata să sprijinim şi salutăm toate iniţiativele care ne ajută să avansăm pe calea europeană şi că această iniţiativă este privită drept un pas înainte în cadrul politicii europene de vecinătate”, a adăugat Igor Corman. În opinia lui, „această strategie şi iniţiativă nu este altceva decât o umbrelă comună propusă de UE acestor 6 ţări”. Totuşi , Moldova, în opinia deputatului moldovean, trebuie să-şi concentreze eforturile pe dimensiunea bilaterală cu UE, în vederea negocierii şi semnării acordului de asociere, să folosească la maxim toate mecanismele care există la moment, să adopte o atitudine pragmatică şi să-şi urmărească propriile interese. Întrebat pentru ce formă de instituţionalizare a Parteneriatului Estic optează, Corman a zis că această problemă va fi discutată şi în Parlamentul R. Moldova, dar că el personal, consideră că „nu trebuie de create structuri de dragul structurilor”. „Parteneriatul Estic este un pas înainte în politica de vecinătate. În aspect financiar, aşteptările partenerilor estici sunt mai mari decât ceea ce poate oferi bugetul european, dar este o strategie comună de a ajuta ţările repestive pentru ca ele, în primul rând, să dezvolte o cooperare regională între ele. Toate cele 6 ţări sunt diferite fiecare având situaţia şi contextul său, dar noi sperăm că Moldova va merge mai repede pe calea de integrare”, a conchis Igor Corman.