Țările europene care sunt neutre, investesc în domeniul apărării mai mult decât țările membre ale unui bloc miliar. Este opinia expertului Igor Boțan și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice „Cum se pot apăra țările mici?”, organizată de Agenția de Presă IPN. Potrivit expertului, prețul neutralității este unul foarte mare, iar odată cu invazia rusă în Ucraina, țările care se simt amenințate își doresc aderarea la NATO.
Potrivit expertului Igor Boțan, neutralitatea Republicii Moldova nu presupune o ignorare totală a securității și apărării naționale. Expertul a adus exemplul statelor neutre europene, a căror procent din PIB, destinat domeniului apărării, este mai mare decât investițiile în acest domeniu ale țărilor membre NATO.
„Potrivit Constituției, adoptate în 1994, Republica Moldova este stat neutru. Statutul de neutralitate a fost întărit de decizia Curții Constituționale din 2017. Curtea Constituțională a decis că Republica Moldova s-a declarat stat neutru, iar autoritățile trebuie să respecte acest statut. Dar Curtea a menționat că, declarându-te stat neutru, nu trebuie să te sinucizi ca stat. Statutul de neutralitate obligă țara să identifice fonduri pentru a-și asigura independența. Au fost aduse și date statistice. Statele europene care sunt neutre ca Austria, Elveția, Finlanda la cel moment, cheltuie pentru apărare erau de un procent din PIB mai mare decât statele membre NATO. Acesta este prețul neutralității. Toți înțeleg că este mai ușor să te protejezi când ești membru al unui bloc politico-militar. Toți înțeleg că o țară mică nu poate face față unei politici de agresiune din partea unui gigant cum este Rusia”, a spus expertul permanent al proiectului, Igor Boțan.
Igor Boțan a explicat că introducerea statutului de neutralitate în Constituție a fost determinată de războiul de la Nistru din 1992. Potrivit expertului, prin introducerea statutului de neutralitate în Legea Supremă, autoritățile de atunci au sperat că vor urgenta retragerea munițiilor și trupelor ruse rămase ilegal pe teritoriul Republicii Moldova.
„În 1994 autoritățile au luat decizia că pentru Republica Moldova este mai convenabil să fie stat neutru. Argumentele de atunci erau clare. La acel moment, 12% din teritoriul Republicii Moldova era controlat ilegal de Federația Rusă în urma războiului din 1992. Ulterior, Curtea pentru Drepturile Omului de la Strasbourg a ajuns la concluzia că o parte din Republica Moldova se află sub controlul total al Rusiei și Rusia este responsabilă de situația din regiunea transnistreană. În baza deciziilor CEDO, Curtea Constituțională a stipulat că o parte din țară este ocupată de Federația Rusă. Respectiv, în 1994 când a fost introdus în Constituție articolul privind neutralitatea, acesta presupunea că autoritățile nu vor face parte din blocuri militare și astfel urma să se obțină o pârghie ca la nivel internațional să fie cerută retragerea armatei ruse din regiunea transnistreană”, a mai spus expertul.
Igor Boțan a explicat că retorica potrivit căreia NATO se extinde este una falsă, întrucât blocul Nord-Atlantic doar răspunde solicitărilor statelor care se simt amenințate. În 2023 Finlanda a devenit, oficial, al 31-lea stat membru NATO, iar în martie 2024 Suedia a devenit al 32-lea stat membru al Alianței. Deciziile celor două țări de a fi parte a blocului militar au fost determinate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
„Există o țară care ocupă teritoriile altei țări. Modifică propria Constituție și spune că acum aceste teritorii sunt ale ei, Marea Azov devine o mare internă a Rusiei, deși s-a tot spus că Rusia nu are pretenția de a ocupa teritorii. Ce trebuie să facă statele mici, care au un potențial militar redus față de Federația Rusă? Să ceară protecția altor state, care pot să ofere sprijin țărilor mici. NATO nu se extinde de la sine. Țările independente care se simt amenințate, se cer în NATO”, a explicat Igor Boțan.
Dezbaterea publică la tema „Cum se pot apăra țările mici?” este ediția a 311-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția de Presă IPN desfășoară acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
