Sunt șanse mari ca Republica Moldova să devină candidată pentru aderarea la UE, există deschidere din partea Uniunii Europene în acest sens. „Dacă Ucraina reușește să devină membră a UE, atunci pe noi ne ia cu valul”, a opinat Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, la dezbaterea publică la tema „Chestionarul UE: ce oferă și ce cere în schimb, cum se văd șansele lui din interior și din exterior?”, organizată de Agenția de presă IPN.
„Să sperăm că reușim. Altminteri, UE va avea mai multe probleme de securitate, de trafic, de migrație. Contează mult să ne angajăm în acest proces”, a menționat Igor Boțan.
Expertul permanent al proiectului a spus că procesul de aderare la UE este unul accelerat, în privința Republicii Moldova. „Știm experiența altor state. Pentru Balcanii de Vest, chestionarul conținea mii de întrebări. Pentru Republica Moldova, Georgia și Ucraina el este simplificat, numărul de întrebări este de aproximativ 5 sau 10 ori mai mic. Eu nu cred că Uniunea Europeană a început acest proces pentru ca la un moment dat să spună: nu, nu. Este o situație foarte complicată, dar noi știm cum a reacționat Uniunea Europeană în propriul interes după războiul din Iugoslavia. Noi am avut la Chișinău experți din Uniunea Europeană, care au participat la elaborarea Strategiei de stabilizare și asociere a țărilor Balcanilor de Vest. Noi, experții, pe neprins de veste am fost invitați și ni s-a spus sarcina ca timp de o săptămână să facem draft-ul unei eventuale strategii pentru integrarea Balcanilor de Vest în Uniunea Europeană. Deci, așa s-au luat deciziile, într-o situație de criză, asta era în 1999. Și noi ne putem convinge că această strategie a lucrat perfect și Uniunea Europeană s-a extins în valuri. Noi acum, Ucraina, Moldova, Georgia, putem fi al patrulea val, iar odată angajați în acest proces, este important să răspundem onest la întrebările din chestionar”, a subliniat expertul permanent al proiectului.
Potrivit lui Igor Boțan, acest chestionar este asemeni unui examen de admitere la universitate. „Nimeni nu-ți garantează că dacă ai dat examenul și ai devenit student la o universitate prestigioasă, vei reuși până la capăt, dar sunt cei care ajung și până la sfârșit. Pentru noi acum este cel mai important să ne angajăm în acest proces, să trecem și să fim acceptați în calitate de candidați în acest proces, iar, ulterior, parcursul de implementare a capitolelor va fi unul anevoios. Șansele au apărut acum și pentru întreaga societate, pentru mobilizarea acesteia, noi acum avem o motivație extrem de puternică”, a atenționat expertul permanent al proiectului, care a adăugat că în chestionarul UE Republica Moldova va trebui să răspundă la întrebări care țin de „criteriile de la Kopenhaga”: dacă avem economie de piață, dacă avem instituții democratice și dacă avem capacitatea de a implementa acquis-ul comunitar.
Igor Boțan a amintit că autoritățile de la Chișinău au semnat Acordul de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană în 2014. „În această perioadă, cu o anumită frecvență, am avut tot felul de consilii de asociere, unde Uniunea Europeană este informată absolut exhaustiv despre tot ce se întâmplă în Republica Moldova. Tocmai de asta cred că și chestionarele au venit în Republica Moldova mai simplificate. După destabilizarea care are loc din cauza intervenției Rusiei, din cauza regimurilor separatiste pe care le-a plodit aceasta pe teritoriul Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei, după care a intervenit acest război, apare în prim-plan faptul că strategia Uniunii Europene pentru noi, adică Parteneriatul Estic, nu funcționează. Parteneriatul Estic a fost gândit ca o strategie a Uniunii Europene care să asigure, după valurile de extindere, o centură de securitate de la Murmansk până la Casablanca. Iată că pe partea europeană nu funcționează această centură de securitate. Ne amintim de disputa dintre ministrul de externe al Rusiei în mai 2009, cu reprezentanții Uniunii Europene, când Federația Rusă spunea: da pe noi nu ne interesează Parteneriatul vostru Estic, noi nu vrem să fim parte în el, noi considerăm fostele republici sovietice zonă de interes exclusiv al Rusiei. Atunci, Uniunea Europeană a spus: dragă Rusie, noi înțelegem care sunt interesele tale, dar noi nu vrem ca această zonă să fie exclusiv de interes al Federației Ruse, noi vrem să fie zonă de responsabilitate comună, iar acest lucru s-a întâmplat peste un an de la războiul din Georgia. Acum avem război în Ucraina și UE vede că această zonă de responsabilitate comună nu funcționează. Și dacă nu funcționează, Uniunea Europeană trebuie să decidă strategic ce face mai departe – lasă această zonă ca zonă în care Rusia își manifestă revendicările ei, ceea ce înseamnă că Uniunea Europeană nu va avea stabilitate, când are un război la hotarele sale și sunt amenințate și țările baltice, Moldova, Ucraina. Aceste 3 republici ex-sovietice, care își doresc să fie europene, sunt atrase în acest proces de integrare europeană și aceasta este cea mai bună soluție. Pentru noi contează să devenim candidați. Mai departe și Rusia poate fi recuperată, ca partener economic pentru UE și astfel pot fi soluționate și problema transnistreană, și alte probleme”, a opinat Igor Boțan.
Dezbaterea publică la tema „Chestionarul UE: ce oferă și ce cere în schimb, cum se văd șansele lui din interior și din exterior?” este ediția a 237-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN, cu suportul Fundației germane „Hanns Seidel”.
