În Republica Moldova are loc a patra ediție a reformei justiției în Republica Moldova, în ultimii 11 ani. „Prima ediție a fost lansată în mai 2011, pe 7 piloni, după care am ajuns într-un punct când a trebuit să declarăm „mica reformă a justiției”. S-au făcut multe lucruri importante – au fost adoptate legi, au fost îmbunătățite condițiile de activitate ale judecătorilor, procurorilor, dar ne-am pomenit totuși că e nevoie de o mică reformă a justiției. Acea mică reformă a justiției a fost lansată în 2017, după care am avut reformă în 2019 și încă o ediție a reformei justiției, a menționat Igor Boțan, la dezbaterea publică la tema: „Reforma justiției din Republica Moldova la etapa acordării statutului de candidat pentru aderare la UE: concepție, acțiuni practice, efecte, percepție generală”, organizată de Agenția de presă IPN.
Potrivit lui Igor Boțan, lucrurile bune pe care le-am văzut cu toții s-au ciocnit de o mare problemă, legată de calitatea judecătorilor. „Ex-ministrul justiției, Alexandu Tănase, spunea, după prima ediție a reformei justiției, că 80% dintre judecători trebuie să plece, e nevoie de o nouă cohortă de judecători, bine instruiți, motivați, iar prin asta se taie tentaculele care leagă judecătorii cu șmecherii din mediul de afaceri. După aceasta, am ajuns în situația actuală când guvernarea spune că e nevoie să avem pre-vetting și vetting, adică un proces de pre-testare și testare pentru cei care vor să devină membri ai CSM și CSP. Întrebarea pentru mine ca cetățean era de ce? Da, s-a schimbat corpul judecătoresc, au venit oameni noi, care nu mai au relații cu mediul de afaceri, despre care se crede că au influențat procese importante, cum a fost Laundromat-ul, furtul miliardului, și care deocamdată rămân în suspans. O mare problemă este chiar în corpul judecătoresc, pentru că judecătorii nu se comportă activ, sunt pasivi. Și aici putem găsi marea problemă. Puterea politică spune: „noi avem mandat de la popor, trebuie să reformăm justiția”. Dar avem un corp de judecători, 80% dintre care este deja reînnoit și noi vrem ca acest corp de judecători să participe activ și să susțină această reformă, pentru că și judecătorii, și procurorii, familiile lor și apropiații lor vor ca în Republica Moldova lucrurile să meargă bine și ca societatea asta să se dezvolte”, a subliniat expertul.
Igor Boțan a spus că e nevoie ca să fie auzită și vocea judecătorilor. „Impresia mea era că atunci când puterea politică vine și spune: noi avem mandat de la popor să facem acest lucru (reforma justiției – n.red.), eu am așteptat ca în rândurile judecătorilor și procurorilor să existe nuclee, oameni activi, care să-i convingă și pe colegii lor că aceste nuclee din interior trebuie să aibă o poziție clară, astfel încât noi, cetățenii, cei care percepem acest proces de reformare să zicem că s-au schimbat în ultimii ani câteva guvernări și iată am ajuns la a patra ediție a reformei justiției, dar ea bate pasul pe loc. Părerea mea este că corpul de judecători, Adunarea Generală a acestui corp trebuie să devină castă închisă și care trebuie să se îngrijească de curățenia acestei caste. Judecătorii și procurorii sunt elita acestei societăți, și acest corp de judecători și procurori trebuie să fie motivat să aibă grijă de curățenia rândurilor, ei trebuie să fie primii care exclud toate uscăturile care apar. Am mari dubii că Legea privind vetting-ul, pre-vetting-ul va avea succes, dacă în interiorul judecătorilor și procurorilor nu va apărea un grup care va pune umărul și va fi un fel de garant că ei din interior, cunoscând lucrurile, pot transmite mesaje și societății, și clasei politice despre ce nu stă bine, ce trebuie făcut și ei să aibă grija de curățarea din interior”, a punctat el.
Igor Boțan și-a exprimat convingerea că majoritatea judecătorilor și procurorilor sunt oameni cumsecade și bine intenționați, dar pentru ca ei personal să nu devină un fel de țintă pentru nemulțumiri, e nevoie de asociații de judecători care cunosc foarte bine legea, angajează juriști care nu sunt judecători, ei elaborează împreună documentele și persoana din fruntea acestei asociații dă citirii în numele unui grup de judecători, care fac parte din aceste asociații și, în acest mod îi protejează pe judecători. „Eu, ca cetățean, vreau să știu nu doar punctul de vedere al guvernării, care spune că are mandat de la popor și spune că vrea să facă bine societății, dar și al acestei structuri, care se dovedește a fi fragilă și este necesară. Nu poți avea o societate cumsecade, dacă nu ai un corp de judecători și procurori cumsecade. Și ne ciocnim cu aceste lucruri: Comisia Europeană ne spune că e nevoie să facem justiție”, a subliniat expertul.
Dezbaterea face parte din proiectul Agenției IPN „Suport pentru reforma justiției prin mediatizarea în format multimedia a cazurilor de rezonanță de presupusă injustiție”.
