Rezoluția ONU privind „Retragerea completă și necondiționată a forțelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova”, propusă de Republica Moldova, este foarte indulgentă și aparent favorabilă Federației Ruse, pentru că aceasta prevede „retragerea trupelor staționate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova”, dar nu precum scrie în hotărârea Curții Constituționale, „retragerea trupelor de ocupație”. În aceeași Rezoluție s-a evitat a se vorbi despre retragerea și schimbarea formatului de menținere a păcii. Astfel, se crează impresia că autoritățile recunosc Federația Rusă ca stat ocupant, dar totodată pledează pentru menținerea Federației Ruse în regimul pacificator. Opinia a fost exprimată de Igor Boțan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă „ADEPT”, Igor Boțan, în cadrul dezbaterilor publice cu tema: „Consecințele (politice, economice, sociale, internaționale) ale discuției privind retragerea armatei străine de pe teritoriul Republicii Moldova la ONU”, organizate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova.
Potrivit lui Igor Boțan, documentul adoptat la ONU, conține doar un singur element valoros, și anume sintagma „retragerea necondiționată” a trupelor ruse. Acest detaliu demonstrează că Moldova a obosit să aștepte realizarea obligațiilor Federației Ruse, asumate la Summitul OSCE din 2002 de la Porto, unde diplomația rusească a reușit cu multă abilitate să convingă SUA să lege problema retragerii militarilor ruși cu condiționalitatea ce viza permisiunea regiunii transnistrene, administrată de un regim separatist. Totuși, de atunci nu se întâmplă nimic, deoarece conducerea Transnistriei, deși s-a obligat în cadrul formatului 5+2 să discute cu celelalte părți probleme din câteva domenii, refuză categoric să discute subiectele politice. Igor Boțan consideră că Rezoluția, cum îi spune guvernarea de la Chișinău, „istorică pentru țara noastră”, este pentru a consolida trilaterală Moldova – Georgia - Ucraina și a spune întregii lumi că Rusia are un comportament similar practic în toată regiunea: menținerea separatismului, recunoașterea unor entități separatiste, anexarea Crimeii etc.
Expertul permanent al proiectului, susține că Rezoluția Adunării generale ONU este un document foarte important și pentru prima dată în istorie acest subiect este dezbătut în cadrul acestui forum. În acest context, spune expertul, este extrem de important să fie văzut cum se cristalizează opinia publică internațională și atitudinea statelor membre ONU față de prezența trupelor rusești și problema transnistreană. Potrivit lui, pentru a înțelege această problemă, este necesar să se pornească de la Convenția din 21 iulie 1992, care stă la baza unor documente importante care ulterior au condus la situația de astăzi. Convenția prevedea ca Federația Rusă să-și retragă prezența militară din regiunea transnistreană, lucru care nu s-a mai întâmplat și din aceste considerente prezența militară în regiune se consideră ilegală.
Expertul menționează că printre cele mai importante documente cu caracter obligatoriu în cadrul cărora Rusia și-a asumat obligația de a-și retrage trupele se numără Rezoluția Summitului OSCE de la Istanbul, din anul 1999, conform căreia Rusia urma să-și retragă prezența militară ordonat cu tot cu muniții până la sfârșitul anului 2002, lucru care nu s-a întâmplat. În schimb, la Summitul OSCE de la Porto, Rusia a reușit să introducă o clauză că retragerea prezenței sale militare din regiunea transnistreană va avea loc atunci când vor exista condiții propice. De atunci aceste condiții propice nu mai au loc. În altă ordine de idei, Igor Boțan a spus că până la adoptarea Rezoluției ONU din 22 iunie 2018, care are caracter de recomandare, Federația Rusă a luat o poziție exprimată în avans și anume că această măsură este contraproductivă, iar administrația de la Tiraspol a declarat fără acordul ei această retragere nu poate avea loc. Expertul mai menționează că rezoluții similare au fost adoptate și în cazul Georgiei și Ucrainei, iar efectele acestora au fost doar o demonstrație de susținere a țărilor respective din partea comunității internaționale.
Dezbaterile publice „Consecințele (politice, economice, sociale, internaționale) ale discuției privind retragerea armatei străine de pe teritoriul Republicii Moldova la ONU”, constituie ediția a 91-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.
