În Republica Moldova persistă impactul geopolitic, dar este absolut firesc pentru că geopolitica este o disciplină care ia în considerare amplasarea geografică pentru soluţionarea problemelor de dezvoltare socială-economică şi a securităţii. „Metaforic vorbind, Moldova este o insulă mică între două plăci tectonice: europeană şi euroasiatică, şi poate fi uşor sfărâmată, dacă nu încearcă să se lipească de o placă tectonică sau alta. De aceea, Moldova oscilează între cea europeană şi euroasiatică, pentru că are nevoie de asigurarea dezvoltării social-economice şi a securităţii naţionale”. Declaraţia a fost făcută la dezbaterile publice cu tema: „Genele geopolitice” ale moldovenilor: între mit şi realitate”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova, de către expertul permanent al proiectului, Igor Boţan.
Expertul a menţionat că cetăţenii moldoveni au instincte sănătoase, vor ca lucrurile în ţară să meargă înainte şi de aceea pendulează: „A fost o perioadă de opt ani când la guvernare s-a aflat Partidul Comuniştilor, care a promis integrarea în Uniunea Rusia-Belarus, dar a făcut lucruri foarte importante în apropierea de Uniunea Europeană. În final, au venit la guvernare, aşa-zişii pro-europeni, care au dezamăgit cetăţenii”.
„Ne uităm la cifre şi vedem: când guvernau comuniştii, 75% dintre concetăţenii noştri voiau integrare europeană. După ce opt ani guvernează pro-europenii noştri situaţia se schimbă în direcţia exact opusă. Acestea sunt rezultatele guvernării din ţara noastră, de aceea nu putem da vina pe cetăţeni, care vor să-şi asigure sie şi familiei o dezvoltare normală şi să avem asigurată securitatea pentru ţara noastră. Acest lucru se profilează foarte clar şi în structura migraţiei noastre, iar aproape un milion de cetăţeni se află în afara ţării pentru a-şi asigura existenţa şi pentru a menţine ţara pe linia de plutire”, a menţionat expertul.
Jumătate din cei ce au migrat să află în Federaţia Rusă, adică pe placa tectonică euroasiatică, iar cealaltă jumătate pe placa europeană sau şi mai departe, în Canada. Acestea sunt realităţi absolut obiective, susţine expertul, astfel, dacă vorbim de gene geopolitice, nu putem scăpa de ele. Igor Boţan a subliniat că punctul de compromis a fost găsit acum 15 ani în 2002, şi a fost reeditat acum opt ani, când Moldova trebuia să se regăsească între cele două plăci tectonice cu acorduri de liber schimb cu UE, semnat în 2014, şi beneficiind de acorduri de liber schimb în spaţiul CSI, semnate în 2011.
„Acesta era punctul nostru de echilibru. Ţara noastră integrată regional pe nivelul doi, cu acorduri de liber schimb cu Europa şi cu spaţiul CSI, era nevoie ca să avem în ţara noastră o guvernare competentă, care să se folosească de avantajele geopolitice, adică Republica Moldova să fie un fel de trident între Occident şi spaţiul euroasiatic. Ca, în regim de liber schimb, capitalul din Federaţia Rusă să vină în Republica Moldova, să producă valoarea adăugată şi să fie exportat fără problemă şi viceversa. Aceasta era ideal, din păcate lucrurile au fost deturnate”, a subliniat expertul.
Acesta a adăugat că evenimentele din Ucraina declanşate după ce aceasta nu a semnat la Summitul de la Vilnius Acordul de Asociere cu UE, au substrat geopolitic şi afectează la modul cel mai direct Republica Moldova. „Dacă Ucraina se rupe cumva de placa euroasiatică, aceasta va avea efect şi asupra geopoliticii Republicii Moldova. Lucrurile nu trebuie privite simplist, pentru că sunt legate între ele şi sunt complicate”, a notat expertul permanent al proiectului.
„Republica Moldova pentru Uniunea Europeană din punct de vedere geopolitic este o sursă de probleme, legate de trafic de persoane, de organe, de arme, droguri etc. şi a venit cu un plan de acţiuni pentru Moldova, dar şi cu suport pentru dezvoltare, ca să-şi ţină oamenii acasă şi să nu invadeze Europa. Noi am acceptat, am semnat documente după care elitele noastre politice s-au apucat de ceea ce ştie toată lumea”, a mai spus expertul.
Dezbaterile publice „Genele geopolitice” ale moldovenilor: între mit și realitate”, constituie ediția a 73-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.
