Prin stoparea livrării gazelor către regiunea transnistreană, Rusia își dorește destabilizarea situației din dreapta Nistrului. Opinia aparține expertului Igor Boțan și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice „Gazele pentru regiunea transnistreană ca problemă de securitate națională”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit expertului, este puțin probabil ca Moscova să genereze o criză umanitară în stânga Nistrului, miza principală a Kremlinului fiind provocarea nemulțumirii populației de pe malul drept.
Expertul Igor Boțan spune că scenariul potrivit căruia regiunea transnistreană se va confrunta cu o criză umanitară, odată cu posibila stopare a livrării gazelor rusești, este puțin probabil. Igor Boțan spune că, potrivit dreptului internațional, responsabilitatea pentru securitatea cetățenilor de pe un teritoriu ocupat o poartă statul care a ocupat teritoriul respectiv.
„Nu cred în criza umanitară. Din punctul meu de vedere, criza umanitară este creată artificial. Idea de criză umanitară a fost lansată în societate pentru a destabiliza situația din Republica Moldova. Cred că ministrul Parlicov a procedat corect mergând la Gazprom să discute. A fost domeniul său de responsabilitate. Prin această vizită s-a transmis un mesaj clar că autoritățile din Republica Moldova sunt responsabile și au în vedere că, deși teritoriul din stânga Nistrului, potrivit deciziei Curții Constituționale, este teritoriu ocupat de Federația Rusă, autoritățile au grija cetățenilor care locuiesc acolo. Potrivit deciziilor CEDO, responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă pe teritoriul ocupat o poartă țara care a ocupat teritoriul. Autoritățile din Republica Moldova, prin comportamentul lor, dau dovadă de bunăvoință în raport cu cetățenii din stânga Nistrului, aproximativ 300 de mii de oameni. Dar responsabilitatea pentru bunăstarea lor, viața lor, securitatea lor, cade pe umerii statului care deține controlul de facto asupra acestui teritoriu”, a spus expertul permanent al proiectului, Igor Boțan.
Igor Boțan spune că Rusia va găsi soluții prin care să împiedice declanșarea unei crize umanitare în stânga Nistrului. Potrivit expertului, bugetul colosal alocat de Kremlin pentru război va fi folosit, inclusiv, pentru a oferi sprijin cetățenilor din regiunea separatistă.
„Federația Rusă ne-a transmis nu o singură dată că scopul este o nouă ordine mondială. Pentru o nouă ordine mondială spre care tinde Rusia trebuie destabilizată situația și ordinea existentă. Pentru asta se folosesc toate măsurile, inclusiv, bugetul de stat adoptat de Rusia. 40% din bugetul Rusiei pentru anul viitor și pentru următorii trei ani, este folosit pentru ceea ce ei numesc apărare, adică pentru război. Credeți că această sumă nu este folosită și pentru războiul hibrid? În plus, Rusia întotdeauna a avut grijă de vasalii săi. Să ne amintim de foștii președinți ai unor state din spațiul CSI sau din regimurile separatiste: Mutalibov, Ianukovici, de curând Bashar al Assad. Toți sunt în Rusia. Deci, Rusia are grijă de vasalii săi”, a mai spus Igor Boțan.
Igor Boțan spune că miza principală a Rusiei este destabilizarea situației de pe malul drept al Nistrului. Potrivit expertului, autoritățile de la Chișinău ar fi trebuit să identifice surse pentru compensarea tarifelor la energia electrică, în condițiile în care Chișinăul nu va mai procura curent electric la preț preferențial de la Centrala de la Cuciurgan.
„Eu mă îndoiesc că Rusia va lăsa Transnistria să ajungă în criză umanitară. Scopul adevărat este provocarea nemulțumirii cetățenilor de pe malul drept al Nistrului și s-ar putea ca de această dată chiar să aibă succes. Ce puteau să facă guvernanții? Să se asigure vara cu gaze ieftine ca cetățenii să plătească un preț relativ bun. În privința alimentării cu curent electric din Transnistria, trebuiau să înțeleagă în avans că acest lucru nu se va mai întâmpla și trebuiau pregătite resurse pentru compensații la energia electrică”, a punctat expertul Igor Boțan.
Dezbaterea publică la tema „Gazele pentru regiunea transnistreană ca problemă de securitate națională” este organizată în cadrul ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.
