Pătrunderea în Republica Moldova a unui număr semnificativ de cetățeni ruși, care fug de mobilizare, ar putea crea provocări în societate. Este opinia expertului Igor Boțan și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice organizate de Agenția de presă IPN. Potrivit expertului, potențialul modest al Republicii Moldova și crizele suprapuse nu ne permit să găzduim un număr mare de cetățeni ruși în calitate de refugiați sau solicitanți de azil politic.
Potrivit expertului Igor Boțan, autoritățile de la Chișinău nu le pot interzice cetățenilor ruși, care fug de mobilizarea lui Vladimir Putin, să vină în Republica Moldova, dacă aceștia nu încalcă legislația. În același timp, un nou val de cetățeni străini pe teritoriul țării ar crea probleme suplimentare societății.
„Autoritățile Republicii Moldova trebuie să aibă grijă, în primul rând, de cetățenii Republicii Moldova. Noi în prezent avem de la 80 la 100 de mii de refugiați ucraineni, față de care avem obligații potrivit dreptului umanitar internațional, pentru ei trebuie să găsim locuri de muncă, locuri pentru copii în grădinițe. Cu potențialul nostru modest, cu un șir de crize suprapuse, cu provocări create de partide politice care au furat miliarde, iar acum scot oamenii în stradă, trebuie să vedem ce putem face pentru cei care fug din Rusia. Atitudinea mea este una pozitivă față de cetățenii ruși care fug de război. Noi nu prea am avea motive să le interzicem cetățenilor ruși să ajungă în Republica Moldova, fără să ceară azil politic sau statut de refugiat”, a spus Igor Boțan.
Potrivit expertului, atitudinea cetățenilor ruși față de politica lui Vladimir Putin este explicabilă în condițiile propagandei care domină toate sursele de informare din Rusia. Igor Boțan spune că deși majoritatea cetățenilor ruși sunt victime ale dezinformării, o mare parte din intelectualitatea rusă condamnă agresiunea militară rusă.
„Oameni intelectuali ruși renumiți consideră că vina colectivă există. Înainte de agresiunea rusă, în presa din Rusia, erau articole care pregăteau opinia publică pentru agresiunea care a avut loc două luni mai târziu, cu misiunea Rusiei de a destabiliza fostul spațiu sovietic pentru a-l recuceri ulterior și a-l aduce în cadrul imperiului. Aspectele legate de refacerea imperiului nu au fost ascunse nici măcar pentru o clipă. Majoritatea cetățenilor Federației Ruse sunt victime ale propagandei. Această victimă colectivă are un substrat și acest substrat este literatura rusă”, a spus expertul permanent al proiectului.
Anterior, șeful Poliției de Frontieră din Republica Moldova a declarat că începând cu 21 septembrie, dată la care a fost anunțată mobilizarea în Federația Rusă, și până pe 7 octombrie, în Republica Moldova au intrat 3 802 cetățeni ruși. Expertul Igor Boțan spune că în condițiile divizării societății noastre, un număr semnificativ de ruși, care ajung în Republica Moldova, ar putea crea noi probleme.
„S-au scris multiple articole despre modul în care Putin restabilește măreția poporului rus. În goana după restabilirea măreției ei spun că au pierdut războiul rece, iar acum luptă pentru refacerea măreției. În goana după această măreție vedem agresiunea împotriva Ucrainei. Noi nu avem potențial de a atrage personal calificat din Federația Rusă, ca să lase rădăcini aici și să se dezvolte ulterior. Fugarii din Rusia au nevoie de adăpost pentru o anumită perioadă, până când se liniștesc lucrurile, ulterior ei vor pleca. Dar pătrunderea în țară a unui număr semnificativ de cetățeni ruși, poate provoca neînțelegeri în societate. Autoritățile trebuie să aibă o poziție clară în acest sens și să o facă publică. Mi-ar fi incomod dacă cetățenilor ruși, care fug de război și care au ajuns cu greu în Republica Moldova, să li se spună la aeroport să plece înapoi”, a mai spus Igor Boțan.
Dezbaterea publică la tema „Despre atitudinea statului și a societății moldovenești față de persoanele care fug de mobilizarea din Rusia, cu și fără cetățenie moldovenească”, este ediția a 263-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este realizat cu sprijinul fundației germane „Hanns Seidel”.
