În toți cei patru ani de activitate, Parlamentul de actuala legislatură a fost într-o criză continuă. Totuși, ca organ legislativ, acest Parlament a fost forțat, sub presiunea circumstanțelor, să funcționeze în baza unor documente foarte importante, elaborate de partenerii de dezvoltare. Opinia a fost exprimată în cadrul dezbaterilor publice cu tema: „Locul Parlamentului de legislatura a XX-a în viața societății și în istoria parlamentarismului moldovenesc”, ediția a 98-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova, de către expertul permanent al proiectului, Igor Boțan.
Expertul s-a referit la faptul că în luna ianuarie 2015, atunci când abia se discuta problema formării majorității parlamentare, partenerii de dezvoltare au venit cu o Notă informativă, un document foarte amplu, care acoperea toate domeniile de dezvoltare ale Republicii Moldova, având în vedere obligațiile pe care le are țara în cadrul Acordului de Asociere. Acest document a fost oferit prim-ministru de atunci, Chiril Gaburici. Astfel, Guvernul Gaburici, iar apoi Guvernul condus de Valeriu Streleț, timp de câteva luni, au avut la îndemână acest document foarte important care desemna principalele priorități pentru Republica Moldova, după care se conduceau. Următoarele documente au fost două Foi de parcurs pentru anii 2016 și 2017. „Deci, avem trei ani din activitatea de patru ani a Parlamentului în care au exista documente directoare susținute de partenerii de dezvoltare, menționează expertul.
Potrivit lui, meritul Foii de parcurs pentru 2016 ține de faptul că Guvernul și Parlamentul au lucrat mână în mână pentru a depăși starea de criză, în baza acesteia au fost efectuate reformele prioritare. Foia de parcurs pentru 2017 a fost extrem de importantă, de asemenea, inclusiv pentru reforma Guvernului.
„Pentru anul 2018 nu au existat foi de parcurs, dar s-au întâmplat lucruri care ne duc la ideea că tot efortul Parlamentului a fost îndreptat spre schimbarea opticii cetățenilor înainte de alegerile parlamentare, prin tot felul de cadouri pentru cetățeni înainte de alegeri. Lucruri foarte interesante necoordonate cu partenerii de dezvoltare cum a fost mica reformă a impozitării, lucruri care au fost chiar criticate dur de partenerii de dezvoltare referitoare la amnistia fiscală”, a notat expertul.
În opinia lui, activitatea acestei garnituri a Parlamentului este foarte complexă. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, s-a întâmplat ca mai mult de 30% dintre deputați să-și schimbe orientarea politică – din euroasiatici în europeni. Două treimi din fracțiunea Partidului Comuniștilor a trecut la PDM, patru cincimi din fracțiunea Partidului Liberal Democrat a trecut cumva să susțină partidul de guvernare. „Sunt lucruri foarte specifice și toate aceste lucruri au pornit în data de 21 decembrie 2015, când liderul PDM a plasat pe Facebook acel anunț că se întoarce în politică. Deci, întoarcerea lui în politică a coincis cu aceste lucruri, ceea ce arată că Republica Moldova are un centru de conducere din afara Parlamentului și Guvernului. Acest centru de conducere activează ca un camerton care dă tonalitatea și acest lucru trebuie să ne pună pe gânduri pentru că există un partid politic care promovează ideea republicii prezidențiale și dacă un coordonator din afară ar avea statutul de președinte al Republicii Moldova, atunci și Parlamentul, și Guvernul ar acționa exact ca și acum”, spune Igor Boțan.
Expertul spune că, din punct de vedere al Constituției și legislației, avem republică parlamentară, în care Parlamentul este principala instituție. „De fapt, noi avem o republică prezidențială informală pentru că toate mesajele importante vin din afară și sunt traduse în viață după ce, în fiecare marți, sunt date publicității de către un lider de partid, care nu deține funcții publice. Aici apare întrebarea firească: dacă Partidul Socialiștilor adună semnături foarte multe pentru trecerea la un regim prezidențial, oare cetățenii nu se vor gândi că un regim prezidențial informal e mai bine să fie transformat într-un regim prezidențial adevărat? Asta e marea problemă. Eu întotdeauna am fost pentru republică parlamentară, dar în situația care s-a creat, și vedem că partidul de guvernământ merge în întâmpinarea cetățenilor și scoate la referendum ceea ce le place lor - micșorarea numărului deputaților, mandatul imperativ, dar cel mai mult cetățenii vor republică prezidențială. Întrebarea este: mergem pe ceea ce vrea poporul sau ceea ce vrea partidul?”, se întreabă Igor Boțan. În opinia lui, toate aceste lucruri au ieșit la suprafață după activitatea de patru ani a actualului Parlament și consideră că, după alegerile parlamentare, vor exista ispite serioase pentru transformarea regimul prezidențial „de facto” într-un regim prezidențial „de jure”.
Dezbaterea „Locul Parlamentului de legislatura a XX-a în viața societății și în istoria parlamentarismului moldovenesc” face parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.