E foarte firesc că în cadrul unui proces democratic opoziția și guvernarea abordează în mod diferit protestele legate de „cazul Stoianoglo”. Chiar în contextul prezentelor dezbateri are loc un concurs de replici, „uneori tendențios”, a declarat Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, în cadrul dezbaterii publice la tema „Protestele de duminica trecută: motive, scopuri, baza socială, eventuale evoluții, beneficii și riscuri”, caracterizând expunerile reprezentanților PAS și BECS.
În viziunea expertului, pentru a înțelege ce se întâmplă, trebuie să se revină în vara anului 2019, când actualii rivali au votat de comun acord Declarația privind statul capturat. Partidul Socialiștilor a acordat și susținere guvernului ACUM, condus de Maia Sandu, dar peste un timp, l-au demis, împreună cu PDM, procesul de decapturare a statului fiind întrerupt.
Lucrurile lăsate baltă au fost reluate după revenirea PAS la guvernare în condițiile unei majorități solide în Parlament. Problema e cum se lucrează: guvernanții sunt criticați și de opoziție, și de o parte a societății civile. „Există multe păreri că PAS ba se grăbește, ba e stângaci, ba nu ia în calcul toate efectele. În acest mod ajungem la cazul Stoianoglo care este de rezonanță. Din punctul meu de vedere, protestele sunt absolut justificate și legitime”.
Igor Boțan crede că intensitatea acestor proteste, evoluția lor pe viitor depinde de interesul public, ca indicator, față de problemă. „Ceea ce-mi doresc este ca cei de la guvernare și din opoziție, apărându-și interesele și promovându-și agendele politice să găsească un numitor comun pentru curățarea procuraturii și justiției... Cât privește „cazul Stoianoglo”, sper ca el să rămână unul de rezonanță, iar toate forțele politice, organizațiile civice și corpul diplomatic din Chișinău să-l țină „sub lupă”, pentru ca procesul să fie corect, echitabil”.
Dacă cumva vreun cap de acuzație împotriva domnului Stoianoglo are temei, ne dorim ca acest lucru să fie demonstrat, a opinat Igor Boțan. „Dacă nu, domnul Stoianoglo devine o persoană cu potențial de revenire în funcție sau de a face o carieră politică, fiind simpatizat de cetățeni”.
Referindu-se la corpul diplomatic de la Chișinău, acuzat de protestatari de implicare în politicul moldovenesc, expertul a menționat că ambasadorii din țările Uniunii Europene se conduc, în special de rezoluțiile Parlamentului European și Memorandumul din noiembrie 2017 privind condiționarea sprijinului acordat țării noastre, dar și a Declarației privind statul capturat. „Sper că mult stimații politicieni de la guvernare și din opoziție să găsească limbaj comun, pentru ca cetățenii să poată înțelege cine are mai multă dreptate”, a încercat expertul să atenueze invectivele deputatului Vladimir Odnostalko de implicare a UE în realitățile moldovenești.
Cât privește învinuirile că președinta Maia Sandu, pe timpul când a fost ministru al educației, ar fi responsabilă de „furtul miliardului”, vehiculate la proteste, expertul a opinat că „intervenția miniștrilor la care vă referiți dvs (se are în vedere deputatul Odnostalco -n.r.) a fost ca intervenția medicului după ce i-a fost adus pacientul cu gangrenă: îl lăsăm să moară, ori îi amputăm locul afectat... Dar alții se fac responsabili de situație – cei care au pus lucrurile la cale, atunci când l-au infectat, au „infectat statul”. Adică, au creat condițiile care au permis devalizarea sistemului bancar”.
Dezbaterea publică la tema „Protestele de duminica trecută: motive, scopuri, baza socială, eventuale evoluții, beneficii și riscuri” este organizată de Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
