Conștientizarea foametei organizate din 1946-1947 este importantă pentru că să tragem învățăminte în favoarea viitoarelor generații, așa ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple. Opinia a fost exprimată de Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, în cadrul dezbaterii publice „Foametea organizată din 1946-1947: victime, călăi, memorie”, organizate de Agenția de presă IPN.
Expertul mai consideră că Ministerul Educației, în materialele pe care le pregătește pentru elevi, ar fi bine să acorde mai multă atenție subiectului foametei, ca acesta să fie ca un fir roșu în manualele de istorie, ca oamenii să înțeleagă „prin ce a trecut această societate”. El mai spune că dacă complexul de probleme legat de foamete ar fi privit în ansamblu pot apărea o mulțime de idei care să înveșnicească memoria celor care au avut de suferit și în același timp să fie o amintire pentru generațiile care vin.
În aceeași ordine de idei, Igor Boțan consideră că toleranța față de „călăii foametei” vine din cultura creștină. „Vina este personală de cele mai multe ori. Într-un regim totalitar, „cei de sus” care elaborau toate programele cunoșteau ce se întâmplă, iar când punem vina pe regim, oricum nu trebuie să uităm de responsabilitatea personală a fiecărui om”.
Expertul este de părere că un răspuns de alternativă iertării ar fi fost că lumea să se răscoale, să nu accepte un astfel de regim, dar într-un stat totalitar răscoalele sunt înăbușite cu sânge, iar răscoalele din Germania, Cehoslovacia sunt o dovadă în plus a ferocității regimului sovietic.
În contextul temei, Igor Boțan a adus aminte și de corespondența dintre Stalin și Molotov,. „Stalin îi spune lui Molotov cum are de gând să industrializeze Rusia sovietică, iar singura resursă disponibilă sunt cerealele care trebuie luate de la țărani, vândute pentru a obține valută și a promova industrializarea. Ei înțelegeau că aceasta este singura resursă disponibilă. În plus, bazându-se pe teoria de clasă, țărănimea este privită suspect. Pentru regim, o resursă imensă erau țăranii, pământul lor, munca lor, acestea trebuiau confiscate. De aici vine și concluzia că foametea a fost organizată pentru a avea resurse de promovare a industrializării, pentru că revoluția mondială nu poate fi făcută fără tancuri, mașini, industrie”, a precizat Igor Boțan.
Dezbaterea publică cu genericul „Foametea organizată din 1946-1947: victime, călăi, memorie” este organizată de către Agenția de presă IPN în cadrul proiectul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
