Despre conflictul transnistrean este mai uşor să se spună ce nu este decât ce este, susţine expertul Igor Boţan, potrivit căruia conflictul este unul emergent sau consecinţă a destrămării Uniunii Sovietice, care a fost un imperiu ideologic. În cadrul dezbaterilor publice cu tema: „Care sunt șansele dezghețării conflictului înghețat de la Nistru?”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova, expertul permanent al proiectului a declarat că greşelile clasei politice sunt cele care au alimentat conflictul.
„Pentru marea majoritate a concetățenilor din Transnistria, regiunea transnistreană şi ceea ce s-a format acolo era prezentat ca un ultim bastion al Uniunii Sovietice, un fel de formulă de rezistenţă împotriva destrămării Uniunii Sovietice. De partea aceasta a Nistrului am avut valul entuziast de renaștere națională. Aceste două percepții au fost folosite de către politicienii de pe ambele maluri ale Nistrului, nu neapărat cu rea voinţă, cred că au fost foarte multe fobii care nu erau foarte bine conştientizate şi până la urmă am obţinut ceea ce azi numim „conflict îngheţat”, a spus Igor Boţan.
Potrivit expertului noţiunea de „conflict îngheţat” înseamnă că până se clarifică lucrurile, conflictul rămâne așa „îngheţat”, într-o formulă cu participarea partenerilor internaționali care garantează că nici una din părți nu-şi va permite să iasă din cadrul de dezghețare a acestui conflict. „Formatul actual mai include adoptarea legii din 2005 care la nivel legislativ îngheaţă conflictul şi nu lasă spaţiu pentru nimeni care să-l „dezgheţe” fără participarea Parlamentului, cu trei cincimi din voturi, și cu crearea speranțelor pe ambele maluri”, a spus el.
Igor Boţan a precizat că pentru Chişinău crearea speranţelor a fost legată de asocierea cu Uniunea Europeană şi transformarea malului drept într-un model atractiv pentru transnistreni. Iar acum, când Rusia își asumă să-și revendice calitatea de un pol al lumii multipolare, care apără valorile cu adevărat conservatoare creştine, pe cealaltă parte a Nistrului apare speranţa că acest conflict poate fi soluţionat cu ajutorul Rusiei din perspectiva „lumii ruse”, creştine, pravoslavnice etc.
Igor Boţan a ţinut de asemenea să sublinieze că, datorită auto-segregării transnistrene, malul drept a avut şansa integrării europene ca să se facă atractiv pentru cel stâng, însă a ratat această șansă. Despre soluţia propusă de preşedinta Partidului Dreapta, Ana Guţu de a stabili frontiera pe Nistru, expertul permanent al proiectului a spus că dacă acesta este primul pas de separare a regiunii transnistrene de Republica Moldova, acest lucru trebuie să fie spus clar. Însă ideea politicianei are dreptul la viaţă.
În context, Igor Boţan a adus exemplul regiunii cu populaţie preponderent găgăuză, în care la fel a existat o mişcare de renaştere naţională, însă datorită colaborării acesteia cu Frontul Popular din restul ţării, nu s-a ajuns la un conflict armat. La rândul său, conflictul din stânga Nistrului a apărut atunci când s-a pus problema rămânerii în Uniunea Sovietică sau pledarea pentru independenţa Republicii Moldova.
În replică la declaraţia deputatului socialist Vlad Batrîncea precum că Partidul Socialiştilor este singurul care a propus ideea federalizării, expertul a menţionat că anterior au existat trei proiecte de federalizare. „Primul a fost propus în 2002 de către OSCE și respins de Transnistria, un alt proiect a fost lansat în 2003, proiect de federație asimetrică înaintat de fostul preşedinte al Republicii Moldova Vladimir Voronin și în baza căruia se elabora şi o Constituție pentru un stat asimetric, însă totul s-a oprit la capitolul ce se referea la acţiunile de rebeliune în caz de guvernare proastă, şi tot transnistrenii au fost cei care s-au opus şi au insistat pe federație contractuală. Aceasta presupunea că părțile care după conflict devin subiecți independenți prin delegare de împuternici unui centru federal, participă la procesul de luare a deciziilor, iar în momentul în care ceva nu le mai place, pleacă. Aceasta a şi fost cea mai mare problemă care nu a fost depășită”. Igor Boţan a îndemnat socialiştii care vin ideea de federalizare să spună şi de ce model este şi dacă subiecţii vor avea dreptul de părăsire sau nu a statului comun.
Igor Boţan a mai menţionat că măsurile de încredere trebuie îmbunătățite pentru că nimeni nu poate face abstracție de cei 300 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova din stânga Nistrului. „Este bine să avem mai multe soluții, dar să luăm în considerare că într-o zi arhitectura de siguranță regională va fi transformată de Rusia sau de alte puteri și atunci când se vor aşeza la masa de negocieri, cei de pa partea dreaptă a Nistrului trebuie să vină cu propriul proiect său pentru regiunea transnistreană, ca, eventual, SUA și Rusia să ofere garanţii, inclusiv financiare că proiectul va fi unul viabil, pentru că orice alte încercări federaționaliste și izolaționiste vor eşua”, a declarat el.
Dezbaterile publice „Care sunt șansele dezghețării conflictului înghețat de la Nistru?”,constituie ediția a 71-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice” , desfășurat cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.
