Societatea moldovenească, spre regret, este foarte divizată, clivajele sunt foarte adânci, iar pe fundalul agresiunii rusești în Ucraina se vede cât de mult se adâncește acest clivaj. De această părere este expertul permanent al proiectului Igor Boțan, care a adus în calitate de exemplu divizarea dintre majoritatea proeuropeană categoria de cetățeni pro-Rusia. Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii publice „Consecințele Unirii și ale „Reunirii-Vossoedinenie”. Analiză comparativă. Partea I-a ”, organizată de Agenția de presă IPN.
Potrivit lui Igor Boțan, cele două segmente ale societății împărtășesc concepte diferite. Pe de o parte, majoritatea proeuropeană asimilează studiile istoricilor, mesajele forțelor politice care încearcă să deslușească foarte clar evenimentele care au avut loc și au fost schimonosite de propaganda sovietică de-a lungul mai multor ani. Pe de altă parte, este categoria de oameni care crede că Rusia a adus locuitorilor din acest spațiu doar bine.
În opinia expertului, spre regret, propaganda pro-rusească este mult mai puternică decât eforturile de a explica evenimentele istorice. El a remarcat că unul din beneficiile unirii cu România în 1918, este că populația și-a păstrat identitatea etnică și religioasă, ceea ce nu era posibil în Imperiul Rus. Prin Unire, oamenii din acest spațiu au fost apărați de războiul civil acare a avut loc în Rusia, de foametea organizată, represiunile staliniste. În opinia lui Igor Boțan, cei care nu vor să înțeleagă acest lucru comit o greșeală periculoasă, deoarece liderii bolșevici erau „bandiți de la drumul mare”.
Potrivit lui Igor Boțan, după analizele făcute, s-a dovedit că Lenin, după ce a fost izolat din 1921 și până la moartea sa în 1924, a fost sistematic otrăvit. Șeful sovietelor în mod curios a murit în martie 1921, ca în 1922 Stalin să devină secretar general. După care „Troțchi a fost scos de la apărare și a venit pământeanul nostru Frunze”, care în jumătate de an a fost ucis în timpul intrevenției chirurgicale „cu ajutorul anesteziologilor”. Astfel, spune el, toți membrii primului Sovnarkom, cu excepția celor 2-3 care au murit de moarte naturală, au fost uciși, dar și primii șapte lideri comsomoliști au fost uciși.
Vorbind despre Vossoedinenie (1940, apoi 1944 – n.r.), Igor Boțan a remarcat că, în mai puțin de un an după acest eveniment, gospodarii, preoții, oamenii care aveau întreprinderi au fost smulși din societate și trimiși în Kazahstan, Siberia. Majoritatea populației băștinașe a fost pașaportizată abia în anii 70. Erau robi, de fapt, legați de o anumită localitate, pentru că, fără documente, nu aveau dreptul de circulație liberă.
Igor Boțan a spus că, după abdicarea țarului, în Basarabia au avut loc adunări ale diverselor segmente sociale, care au culminat cu constituirea Stafului Țării, după aceleași reguli după car au fost constituite sovietele în Uniunea Sovietică, de aceea, legitimitatea Sfatului Țării nu cedează cu nimic sovietului din Petrograd care a dat lovitura și a acaparat puterea la 7 noiembrie 1917.
Dezbaterea publică la tema „Consecințele Unirii și ale „Reunirii-Vossoedinenie”. Analiză comparativă”, partea a I-a, este a 33-a ediție de dezbateri din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
