Alinierea Republicii Moldova la sancțiunile pe care Uniunea Europeană le impune Federației Ruse vine la pachet cu niște beneficii, dar și cu niște riscuri ce trebuie asumate. Cetățenii simt imediat efectele negative prin scumpirile prețurilor la gazul natural, carburanți și limitarea accesului pe piața rusească. Totuși, beneficiile sunt mai mari și acestea țin de viitor. Este vorba de asigurarea independenței energetice, soluționarea problemei transnistrene, asigurarea securitățiii Republicii Moldova. Este opinia expertului permanent al proiectului, Igor Boțan, fiind exprimată în cadrul dezbaterii publice cu tema „Alinierea la sancțiunilor UE împotriva Rusiei: motive și riscuri” organizată de IPN.
„Marea problemă este capacitatea guvernării, a clasei politice, să convingă cetățenii că nu Republica Moldova este vinovată de crearea acestei situații. Avem Federația Rusă, ca actor important în regiune, care consideră că este în drept să-și revendice, așa cum le numește ea – „drepturi istorice”. Noi am simțit pe pielea noastră ce înseamnă acest lucru. De 30 de ani, o parte a teritoriului Republicii Moldova este ocupat de Federația Rusă, putem spune acest lucru pentru că avem hotărârea Curții Constituționale din mai 2017. Federația Rusă în mod arbitrar, de câteva ori a aplicat sancțiuni economice și comerciale pentru Republica Moldova. Federația Rusă, prin gura președintelui Vladimir Putin, spune că acele cadouri oferite fostelor republici sovietice trebuie luate înapoi și noi vedem modalitatea în care aceste așa-zise cadouri sunt recuperate de Federația Rusă, prin războaie. Deci, dacă cetățenii Republicii Moldova înțeleg acest lucru, atunci ar trebui să ajungă la concluzia că trecem acum printr-o perioadă mai complicată, dar beneficiile pe termen lung sunt mari. În primul rând, mă refer la ieșirea din zona gri, apropierea de Uniunea Europeană cu posibilitatea de a deveni țară membră într-o perioadă nu tocmai îndelungată”, a declarat Igor Boțan.
Igor Boțan spune că Republica Moldova a avut câteva motive demne de atenție de a nu se alinia din start sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană Federației Ruse. Printre acestea este și faptul că era și faptul că era puternic dependentă de resursele energetice rusești.
„A trebuit ca Republica Moldova mai întâi să fie acceptată în calitate de stat candidat la UE. După care, au avut loc discuții privind constituirea unei platforme europene privind alimentarea UE cu gaze și a rupe dependența de Federația Rusă. Republica Moldova a avut nevoie de un an de zile ca să-și diversifice sursele de import al gazelor, acum nu mai avem această dependență de Federația Rusă. Acum, în calitate de stat candidat la UE, Republica Moldova când primește mesaje să se alinieze la sancțiuni, țara noastră este obligată să facă acest lucru. Republica Moldova a fost nu o singură dată sancționată ea însăși. Federația Rusă ne-a impus sancțiuni în repetate rânduri. Este răspunsul Republicii Moldova la un șir de acțiuni pe care Federația Rusă le-a întreprins în raport cu țara noastră”, a adăugat Boțan.
Întrebat de ce Uniunea Europeană aplică treptat aceste sancțiuni, dar nu imediat și pe mai multe direcții simultan, expertul a explicat că impunerea sancțiunilor presupune că vor fi afectate inclusiv statele membre ale Uniunii Europene, de aceea tot procesul este tratat cu maximă responsabilitate și atenție.
„Atunci când statele membre ajung la concluzia că un anumit jucător încalcă anumite norme și le încalcă brutal, evident că trebuie să ia măsuri de descurajare. Lucrurile se fac treptat deoarece, înainte de toate, statele membre ale UE, prin intermediul departamentului care se ocupă de relații internaționale, trebuie să vadă dacă aceste sancțiuni nu au un impact negativ și asupra statelor membre. Urmează apoi ca discuțiile despre sancțiuni să ajungă la Comisia Europeană, iar ulterior, dacă se ajunge la un numitor comun, decizia privind sancțiunile se transmite Consiliului Uniunii Europene pentru ca șefii de state și de guverne ale țărilor membre ale Uniunii Europene, după ce au calculat toate eventualele efecte, adoptă decizia șii aceasta devine o normă pentru toate țările UE. După cum am spus, lucrurile se fac treptat. Se începe de la o treaptă de jos și cresc treptat, crește intensitatea lor și ariile de acoperire se extind. Sunt zece pachete de sancțiuni care cuprind persoane fizice, juridice, entități de stat. Urmează sistemul financiar, care cuprinde sancțiuni împotriva sistemului bancar, prevăd anularea posibilității băncilor din Federația Rusă să poată dispune de regimul SWIFT. Sancțiunile sunt de mai multe tipuri, în funcțiile de țintele acestora”, spune Igor Boțan.
Expertul afirmă că Federația Rusă are foarte mult de pierdut de pe urma sancțiunilor și că Uniunea Europeană își atinge treptat obiectivele de a descuraja acest stat agresor, chiar dacă, la rândul său, Federația Rusă consideră aceste sancțiuni ca fiind ilegale.
„Federația Rusă consideră că toate sancțiunile impuse sunt ilegale, sunt contrare dreptului internațional, deoarece crede că doar Consiliul Suprem de Securitate al ONU poate impune sancțiuni. Totuși, UE, Statele Unite și alte state, recurg la adoptarea rezoluțiilor Adunării Generale a ONU, care nu sunt obligatorii. Sancțiunile sunt impuse de țările care au potențialul să descurajeze un stat agresor așa cum este Federația Rusă, având în vedere că și aceste țări au de pierdut în urma aplicării acestor sancțiuni. În consecință avem această abordare treptată pentru ca aceste sancțiuni impuse Federației Ruse să nu prejudicieze prea mult interesele unor țări membre ale UE. Altă soluție nu există, deoarece în dreptul internațional elementul cheie este balanța intereselor. Dacă punem în scenă balanța intereselor țărilor care participă la procesele internaționale, vedem că Federația Rusă are de pierdut în urma acestor procese”, a punctat Igor Boțan.
Dezbaterea la tema „Alinierea la sancțiunilor UE împotriva Rusiei: motive și riscuri” este ediția a 277-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de Fundația german „Hanns Seidel”.
