Evenimentele care au succedat data de 28 iunie 1940 nu pot fi calificate ca fiind „de eliberare de către trupele sovietice”, după cum se afirmă în diverse surse. Potrivit expertului permanent al proiectului, Igor Boțan, pro-sovietici în Basarabia puteau fi circa 10%, în special din orașe, reprezentanți ai minorităților, dar asta nu înseamnă că 100% din populație au salutat acest act de ocupație. Declarații în acest sens au fost făcute la dezbaterea publică „Ziua de 28 iunie 1940 între sărbătoare și catastrofă”, organizată de Agenția de presă IPN.
„Ce fel de eliberare așteptau basarabenii?”, se întreabă expertul. „Mai cu seamă ca niște țărani care țin mult la valorile tradiționale, să fie eliberați de niște antihriști militanți, care i-au deportat și le-au luat totul”.
Potrivit lui Igor Boțan, actul de ocupație din 1940 se deosebește radical de actul Unirii Basarabiei cu România din anul 1918. „Abdicarea țarului Rusiei în martie 1917 a însemnat că populația din Basarabia, care nu avea cetățenie rusească, ci era supusă țarului, a rămas fără cel căruia, chipurile, era supusă. În același timp, în Basarabia a apărut Sfatul Țării, în calitate de organ reprezentativ care avea aceeași legitimitate pe care o aveau sovietele din Rusia după abdicarea țarului și avea dreptul să hotărască soarta Basarabiei. În astfel de circumstanțe, Sfatul Țării a avut mână liberă să decidă soarta Basarabiei, având cel mai înalt grad de legitimitate. De aceea, procesul de Unire a Basarabiei cu România a fost unul absolut firesc, legal și legitim, pe cât actul din 1940 a fost unul absolut ilegal”.
Expertul a comparat și și invazia sovieticilor în Basarabia din 1940 cu invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în anul 2022. „În 1940, așa cum se vede din documente, în prim plan era promovarea Revoluției comuniste mondiale, acum, în 2022, invazia este rezultatul unui resentiment, iar scopul formulat de președintele Putin este adunarea împreună a pământurilor pe care ei le consideră pământuri rusești, a spus Igor Boțan.
În opinia expertului, Uniunea Sovietică care a sfârșit cu disoluția acesteia, pentru că a fost un proiect nereușit. „Dacă proiectul s-a prăbușit, nu avem de ce regreta, pentru că a fost unul construit pe baze criminale. Pentru bolșevici nu conta dreptul ca instrument, ci ceea ce credeau ei, că există marxismul ca știință și toate crimele pe care le comit vor fi justificate cu fericirea pe care o vor obține oamenii ulterior. Acea fericire a fost descrisă în romanele lui George Orwell – „1984” și „Ferma Animalelor”, fiind inspirat din ceea ce a trăit el personal în timpul războiului civil din Spania. Apropo, el a fost un socialist convins”, a spus el.
Dezbaterea publică la tema „Ziua de 28 iunie 1940 între sărbătoare și catastrofă” este a 39-a ediție de dezbateri din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
