Ideea de a marca pe 9 Mai Ziua Europei este a treia noastră încercare, iniţiată, de fapt, de tinerii naţional-liberali. Interviu Info-Prim Neo cu Vitalia Pavlicenco, preşedintele Partidului Naţional Liberal

[- PNL este iniţiatorul şi organizatorul acţiunii Ziua Europei. Ce v-a determinat să faceţi asta?] - Ca preşedinte al PNL, dar, în special, ca apărător al valorilor naţionale, aveam un vis şi cred că ar putea deveni realitate după ce la Chişinău au învins în 2007 forţele democratice. Fiţi de acord, victoria unui primar liberal e rezultatul votării şi produsul luptei date de mai mulţi democraţi împotriva regimului comunist. De aceea, e nevoie de cooperare între aceste forţe. Anul trecut, înainte de 27 august, Ziua Independenţei, şi 31 august, Ziua Limbii Române, i-am sunat pe toţi liderii partidelor proeuropene - sigur, exceptându-i pe comunişti şi extrema stângă – şi le-am propus să sărbătorim împreună aceste date definitorii pentru demnitatea şi identitatea noastră naţională. Nimeni nu a spus nu. Însă nu s-a închegat un centru, un nucleu, un organizator care să îşi asume solidarizarea forţelor democratice, pentru a le demonstra forţelor antinaţionale, ce ne conduc astăzi, că suntem la noi acasă. Noi, nu actualii comunişti, am obţinut Independenţa Statului Republica Moldova, în 1991, odată cu prăbuşirea URSS. Atunci ei stăteau ascunşi care şi pe unde, iar acum îşi bat joc de această Independenţă şi de simbolurile statului, de Istoria Românilor şi de Limba Română. Pe 27 martie PNL s-a solidarizat cu Comitetul de iniţiativă „Sfatul Ţării”, pentru a marca 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Nu au participat masiv şi alte partide. Ideea de a marca pe 9 Mai Ziua Europei este a treia noastră încercare, iniţiată, de fapt, de tinerii naţional-liberali. Va avea loc în Scuarul Operei Naţionale, începând cu ora 13.00. Ne bucurăm mult că, de data aceasta, am fost sprijiniţi de Mişcarea social-politică „Acţiunea Europeană”. Am avut o acţiune comună cu MAE şi pe 1 decembrie, de Ziua României, la Soroca, organizată de Forul Democrat al Românilor, la ale cărui manifestări participăm întotdeauna pentru că suntem şi noi membri ai FDRM, precum şi Alianţa „Moldova Noastră”, şi Partidul Liberal-Democrat din Moldova. Într-un alt plan, motivaţia de a marca Ziua Europei ar fi şi următoarea: după cel de-al doilea război mondial, actuala Republică Moldova şi România, aflate, din anul 1918 până în anul 1940, într-un singur stat, au rămas aproape jumătate de secol sub regim comunist. În România a avut loc, în 1989, o revoluţie, după care ţara a pornit pe calea occidentală de dezvoltare. Astăzi, România e membru al NATO şi al UE şi urmează modelul democraţiilor liberale. R. Moldova şi-a dobândit independenţa în anul 1991, odată cu prăbuşirea imperiului sovietic. De atunci, însă, şi până în prezent în societatea noastră există adepţi ai două modele de dezvoltare a statului – modelul occidental şi modelul eurasiatic. Din cauza importanţei geostrategice a teritoriului celui de-al doilea stat românesc, influenţele politice nefaste din afară au fost mereu puternice în Republica Moldova şi au făcut ca statul să nu fie încă eligibil pentru NATO şi UE. În timp ce Lituania, Letonia, Estonia – ţări, ca şi Basarabia, victime ale Pactului germano-rus Hitler-Stalin – sunt membre ale UE şi NATO, Moldova încă se confruntă cu împărţirea societăţii în cei ce privesc spre trecut, care consideră că se poate opri mersul istoriei şi reveni la regimul sovietic totalitar, şi cei ce doresc avansarea statului spre modelul de democraţie europeană şi de securitate euroatlantică, de stat membru al UE şi NATO. Alături de Ţările Baltice, de România, de alte state ale Europei centrale şi de sud-est, care au ales modelul vestic, Republica Moldova ar putea deveni – prin opţiunea populaţiei în favoarea politicienilor cu voinţă politică – un stat prosper şi stabil care, ajutat, în primul rând de România, şi-ar realiza mai repede vocaţia de stat european. Însă forţele democratice nu au posibilitatea să aducă un mesaj proeuropean populaţiei, pentru că la noi nu există spaţiu public de dezbateri. Opoziţia nu are acces la radioteleviziunea, care nu e publică şi unde cetăţenii îi văd numai pe comunişti. Iar rezultatele dezastruoase din sondaje sunt rezultatul acestei stări de lucruri. De aceea, trebuie să folosim metoda acţiunilor publice, în pieţe, pentru a suplini întrucâtva lipsa de informaţii pentru cetăţeni. [- Cum vedeţi sărbătorirea acestei zile?] - Partidul Naţional Liberal, prin reprezentanţii săi, a pledat constant pentru orientarea europeană şi modelul vestic de dezvoltare a celui de-al doilea stat românesc, R. Moldova. În anul 2002, naţional-liberalii au propus partidelor proeuropene un apel pentru formarea unei Comisii naţionale, care să elaboreze Strategia şi Concepţia de pregătire a Republicii Moldova pentru a fi admisă în UE. În 2006, naţional-liberalii au propus în Parlament ieşirea din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Aceste iniţiative au servit drept o continuare a promovării Hotărârii Parlamentului din 11 septembrie 1998, care prevedea reorientarea exporturilor moldoveneşti spre piaţa occidentală şi proclamarea obiectivului de orientare europeană drept un obiectiv strategic major al R. Moldova. Guvernarea comunistă de la Chişinău nu a continuat orientarea europeană prin reforme. R. Moldova a semnat, în anul 2005, Planul de Acţiuni UE-RM, a cărui realizare, însă, este considerată de experţi drept eşuată. PNL a pus mereu sub semnul îndoielii capacitatea şi dorinţa actualilor guvernanţi pentru reforme de natură să facă eligibilă R. Moldova pentru UE. PNL crede că numai victoria forţelor democratice în anul 2009 va servi drept o garanţie sigură că R. Moldova va declanşa o serie de adevărate reforme şi, în pofida marilor greutăţi, va reuşi să conducă statul spre calitatea de membru al NATO şi UE. Dezideratul de aderare la NATO este primordial şi indiscutabil. Republica Moldova trebuie să facă parte din sistemul de securitate euroatlantic, prin care statul nostru îşi va căpăta puterea de a rezista în faţa oricăror sfidări, în primul rând dinspre est, va obţine plecarea trupelor străine şi va furniza securitate şi prosperitate. Obiectivul promovat de PNL este implementarea reformelor de natură să reducă exodul cetăţenilor peste hotare, este stabilirea de strânse relaţii de parteneriat cu România la nivel local, regional, central, pentru a se accelera accesul R. Moldova în structurile NATO şi UE. De aceea, sperăm ca pe 9 Mai să vină multă lume la această acţiune cu mesaj european, pentru a spune împreună un cuvânt hotărât pentru democraţie şi libertate. La asemenea manifestări, de obicei, se vorbeşte despre valorile europene. Noi ne vom exprima voinţa de a face parte din sistemul de valori euroatlantic. Colegi cu experienţă, dar, mai ales, tinerii, vor spune tuturor că Uniunea Europeană înseamnă multă muncă, în primul rând, pentru a trăi în condiţii de democraţie, a avea drepturi şi libertăţi fundamentale, indiferent de naţionalitate şi religie, înseamnă dreptul la circulaţie liberă, la studii, la protecţie socială şi la o bătrâneţe decentă, înseamnă a exista într-un stat în care există justiţie, respect pentru cetăţean, pentru proprietatea, iniţiativa şi sectorul privat, înseamnă sprijin pentru producătorii mici şi medii, înseamnă prosperitate. Sunt valori promovate de statele cu democraţii liberale. Libertatea e valoarea supremă – cu cât e mai liberă societatea, e cu atât mai prosperă. Democraţia înseamnă că la guvernare se află poporul, însă condiţia e ca fiecare membru al societăţii să fie liber şi să fie garantate libertatea de opinie, de exprimare, pluralismul politic, de opinii, accesul la informaţie. [- Credeţi că asemenea acţiuni vor avea impactul scontat? Este suficient pentru a promova ideea de necesitate a europenizării societăţii?] - Desigur, că aceasta este insuficient. Însă, cunoaştem în ce condiţii activează opoziţia proeuropeană. Folosim orice căi şi posibilităţi. PNL participă activ la dezbaterile publice organizate de Uniunea Jurnaliştilor. Următoarea dată ele vor avea la Ungheni şi noi vom merge într-acolo. Vom participa şi la alte acţiuni publice, în paralel cu acţiunile desfăşurate de PNL. Numai astfel ne vom realiza dezideratul de a deveni membru al familiei europene. Fiecare avem obligaţia civică şi răspunderea socio-umană de a-i ajuta pe cei neinformaţi, cu bună ştiinţă, să nu aibă frică de un viitor european, să le deschidă tinerilor viitorul, pentru că ei sunt capabili, dar plătesc tribut pentru trecutul ce încă îi apasă pe mulţi cetăţeni ai noştri. Să fim hotărâţi, să fim uniţi, să fim solidari, să le demonstrăm prietenilor noştri din Europa, din Statele Unite ale Americii că noi suntem demni de o viaţă civilizată, că ne-o putem edifica la noi acasă, că vrem să fim în rând cu lumea civilizată, că avem demnitate şi că, prin urmare, avem viitor european!