Într-un anumit sens, presa sovietică a fost foarte onestă, deoarece declara franc că face propagandă și chiar o făcea cu toată puterea de care era capabilă. Acum, toate sursele media se declară independente, dar, de fapt avem de a face cu un partizanat focusat - în mod ascuns sau fățiș - pe anumite scopuri. Opinii în acest sens a expus Ion Bunduchi, director executiv al Asociației Presei Electronice APEL.
În cadrul dezbaterilor publice cu tema: „Legea anti-propagandă”: necesitate, avantaje și riscuri”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova, expertul a declarat că în condițiile erei informatizării era greu să ne închipuim că oamenii vor fi tratați cu produse propagandistice agresive și nocive, unde interesul public nu numai că este neglijat, dar și transfigurat. „Voi menționa că este greșit să crezi că telespectatorul privește aceea ce vrea, el privește aceea ce i se servește. În urma propagandei manipulatorii, noi vedem că, spre exemplu, se erodează dreptul la vot, unul din drepturile fundamentale ale omului”, a spus Ion Bunduchi.
Potrivit lui, prin măsurile propuse statul încearcă să facă față obligațiunii de a-i asigura cetățeanului protecția, inclusiv, informațională. „Nu există o experiență cristalizată în acest domeniu. Se cunoaște practica Ucrainei, care a aplicat interdicții dure în condițiile conflictului militar alimentat de Federația Rusă. Pe alte direcții se axează țările baltice, este bine cunoscut efortul Bruxelles-ului. Vorbind despre situația de la noi, nu trebuie să ne așteptăm că de la 12 februarie, când va începe acțiunea noilor prevederi legale, se va obține o nouă calitate a spațiului informațional. Iar mesajul propagandistic poate să se conțină nu numai în programele informative, informativ-analitice etc., dar și să fie camuflate în emisiuni culinare, să zicem”, a afirmat directorul APEL.
„Este grav că pe tot parcursul existenței sale, statul nostru nu a avut o politică informațională coerentă, care ar fi pus în capul mesei interesul public și ar fi educat un consumator responsabil, care gândește și are o atitudine critică față de mesajele care îi sunt servite. Pentru că propaganda nu poate fi interzisă. În acest sens, consumatorului îi revine munca de selectare a informației care corespunde interesului public și îi alimentează alegerea conștientă. „Hai să gândim critic”, a îndemnat el.
„Sunt sigur că după 12 februarie o anumită parte a publicului va fi nedumerită că nu găsește anumite programe pe butoanele telecomenzii. Dar cel mai mult vor fi afectați agenții economici, pentru că e imposibil să negociezi și să înlocuiești în timpul rămas, poate chiar și 80 din 100 de canale retransmise, de exemplu”, a menționat expertul.
Dezbaterile publice „Legea anti-propagandă”: necesitate, avantaje și riscuri”, constituie ediția a 86-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.