Pe arena politică a Republicii Moldova recent au avut loc două evenimente semnificative – căderea unui guvern desemnat pe principii politice și majoritar, precum și instalarea unui guvern tehnocrat și minoritar. Dacă în primul caz este vorba mai mult deja de domeniul trecutului, în cel de-al doilea – guvernul tehnocrat și minoritar, ține de viitor, produce acum și va produce efecte reale, concrete pe viitor, în special, asupra vieții societății și a fiecărui cetățean. Despre ce s-a produs și, de ce s-a produs atât de rapid acest „fenomen”, care poate fi numit „meteorul Guvernului tehnocrat și minoritar” au discutat participanții la dezbaterile publice „Guvernul tehnocrat și minoritar ca soluție: avantaje și riscuri”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că, reieșind din programul de guvernare pentru an al cabinetului de miniștri în frunte cu Ion Chicu și reieșind din mesajul pe care l-a transmis președintele Igor Dodon în momentul învestirii, acest executiv, este numit unul tehnocrat și minoritar. „Ca să fie pe înțelesul tuturor, guvernul sigur că trebuie să aibă o culoare politică și trebuie să exprime voința agregată, numitorul comun între fracțiunile parlamentare care învestesc un guvern cu mandat complet de patru ani de zile, atâta cât durează mandatul parlamentului. În cazul Guvernului Chicu nu avem această situație. Am văzut cu toții că acest guvern este stabilit pentru un an de zile, până la alegerile prezidențiale și acest lucru intră în rezonanță cu componența acestui guvern, care este format din experți. Majoritatea miniștrilor au fost consilieri prezidențiali și sarcina lor este ca să readucă societatea la niște parametri funcționali. Adică nu sunt urmărite scopuri politice de către Guvern”, a notat expertul. În același timp, în opinia sa, în spatele acestor denumiri și sarcini se ascund sarcini mult mai profunde.
Potrivit lui Igor Boțan, Guvernul este minoritar, pentru că una din formațiuni, care l-a votat – Partidul Democrat – spune foarte clar că are interesul să depășească situația în care se află și că ar fi incorect ca Republica Moldova să fie aruncată într-o nouă campanie electorală. „Guvernul este minoritar pentru că Partidul Democrat a spus foarte clar că așteaptă o perioadă până când lucrurile se limpezesc și aici cu siguranță există interese din umbră. Dar aceasta înseamnă că acest guvern tehnocrat și minoritar este de fapt produsul și vine din inițiativa lui Igor Dodon, care și-a delegat majoritatea consilierilor în acest guvern. Și a mai făcut un lucru important – i-a transmis un mesaj acestui executiv, care vine să substituie platforma dezoligarhizării, cu o nouă platformă preponderent socială”. Igor Boțan a mai spus că pentru prima dată Republica Moldova are un guvern și tehnocrat, fără culoare politică anunțată, și unul minoritar.
Ex-viceprim-ministru Victor Stepaniuc, istoric și politolog, susține că experiența Republicii Moldova în ceea ce ține de un guvern tehnocrat și minoritar este destul de nesemnificativă. Potrivit lui, un guvern care și-a onorat cât de cât mandatul este cel condus de Dumitru Bragiș, fiind votat ca un anumit compromis. În opinia sa, celelalte au fost politice, inclusiv cel condus de Chiril Gaburici, chiar dacă a fost minoritar. „Minoritar este atunci când nu există o majoritate clară și când unii votează cu condiții. Un adevărat guvern minoritar avem abia acum, fiindcă acela a avut consolidată o majoritate, care permanent i-a susținut toate proiectele. Cum vor proceda în cazul Guvernului Chicu partidele, în afara de PSRM? Ar putea să pună condiții. Dar eu cred că anumite legi, proiecte vor fi votate de Partidul Democrat, poate chiar cele mai multe. Dar foarte probabil este că o să voteze și cei de la ACUM, fiindcă atunci când o să pornească proiectele sociale, ei nu au cum să voteze împotrivă”, opinează politologul.
Victor Stepaniuc a menționat că vor urma și legi legate de sistemul judecătoresc, lupta împotriva corupției, și în opinia sa, deputații din ACUM nu vor putea să nu voteze. Și aceasta pentru că, potrivit lui, guvernul minoritar nu s-a dezis de prevederile din programul executivului precedent. „Avem caracteristicile unui guvern de împăcare națională, de salvare națională. Deși el de iure are doar susținerea socialiștilor, dar eu cred că și celelalte forțe politice o să poată să se înregimenteze în mai multe proiecte. Membrii acestui guvern se anunță tehnocrați. Ei într-adevăr nu sunt membri de partid, sunt consilieri prezidențiali. Adică au fost consilieri prezidențiali, dar nu doar, pentru că ei au experiență de lucru în autoritățile publice centrale”, a declarat politologul.
Victor Juc, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, este de părere că Guvernul Chicu este unul care a venit să salveze pentru moment o situație. Nu este întâmplător că a fost numit un guvern provizoriu, i s-a fixat o dată până când va funcționa: alegerile prezidențiale din anul viitor, deși legislativul poate să se extindă până în 2023. „În presă se vehiculează ideea precum că ar fi guvern tehnocrat și apolitic. Calificativul tehnocrat este absolut corect, în opinia mea, dat fiind faptul că acest calificativ denotă calitatea miniștrilor. Și aici avem un binom – sau tehnocrat, sau propus de partide. În cazul dat nu este propus de către partide, deși nu poate să nu aibă suportul unui partid. Cât despre guvern apolitic, este greșit, pentru că orice guvern, prin definiție, se ocupă de activitate politică, miniștrii sunt figuri politice, iar ministerele elaborează și implementează politici”, a spus Victor Juc.
„În ceea ce ține de calificativul minoritar, acesta denotă sprijinul de care se bucură un executiv și aici problema de bază este că minoritarul se începe totuși cu un majoritar, de aceea că, pentru ca acest guvern să-și desfășoare activitatea inițial are nevoie de un sprijin de 50+1 în Parlament pentru a fi validat. Marea problemă a guvernelor ține de vulnerabilitatea lor. Cel mai puțin vulnerabile se dovedesc a fi guvernele care se bazează pe o majoritate parlamentară monocoloră, cum ar fi Guvernul Tarlev. Acestea sunt urmate de guvernele care se bucură de sprijinul unei majorități bicolore, iar într-un final sunt cele cu majoritate tricoloră sau multicoloră, de regulă formalizată. Totuși, cel mai vulnerabil se dovedește a fi guvernul care nu se bucură de o majoritate formalizată, iar un alt calificativ ar fi pentru el guvern minoritar”, a spus directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice.
Fostul ministru al finanțelor, expertul economic Veaceslav Negruța, a declarat că există două argumente care îl face să creadă că guvernul nou instalat nu are nimic în comun cu un guvern tehnocrat. Potrivit lui, reieșind din experiența internațională, există două condiții care precedă instituirea unui guvern tehnocrat. De exemplu, guvernul tehnocrat vine ca soluție pentru rezolvarea unei situații sau a unei crize politice de lungă durată, ceea ce nu e cazul Republicii Moldova. „Și pentru a conserva și a gestiona cumva situația, în democrații în care lucrează transparența și instituțiile politice, se ajunge la un numitor comun și se instaurează un guvern tehnocrat până la anumite decizii sau soluții identificate de politicieni. În cazul Republicii Moldova, ceea ce s-a întâmplat a fost altceva, într-un timp foarte restrâns. Practic în două zile, alianța nefirească a fost substituită cu alianța firească. Respectiv, am văzut că acel guvern care era pregătit din timp a intrat în fotolii ministeriale și respectiv, am revenit la status quo-ul care a fost până în iunie 2019”, a notat expertul.
Potrivit lui, a doua condiție a unui guvern tehnocrat este însăși componența executivului și aici apar foarte multe semne de întrebare. „Mai este nevoie de timp până o să fie identificate toate legăturile și apartenența politică a membrilor guvernului. Va mai fi clar că mulți dintre ei sunt foști politicieni sau membri activi si diverselor formațiuni începând cu anii 90. Un aspect important ține de durata acestui guvern. A fost anunțat de către premierul în exercițiu că durata e de un an, până la alegerile prezidențiale. Or, într-o construcție de tip parlamentar și Republica Moldova, totuși, este stat parlamentar, cumva corelarea se face cu alegerile parlamentare și nu cu cele prezidențiale. Noul prim-ministru mai zicea, înainte de a fi nominalizat candidat, că va accepta această funcție cu anumite condiții. Despre aceste condiții nu s-a mai vorbit în spațiul public. Am văzut foarte clar că agenda guvernului sau sarcinile guvernului sunt lansate, în zi de luni, de și din alte instituții decât din guvern. Or, vedem o copiere chiar și a modelului de gestionare, când în zi de marți, oligarhul lansa anumite obiective, iar guvernul ulterior muncea pentru realizarea acestor capricii, legate de spălarea imaginii și interesul politic”, a mai spus Veaceslav Negruța.
Dezbaterile „Guvernul tehnocrat și minoritar ca soluție: avantaje și riscuri” sunt ediția a 121-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
