Guvernul respinge un proiect al Legii privind finanţele publice locale prezentat de opoziţia parlamentară iar altul se află la Consiliul Europei pentru avizare

Guvernul a respins, în ultima sa şedinţă, un proiect de lege privind finanţele publice locale prezentat de opoziţia parlamentară, în timp ce alt proiect, cu aceeaşi denumire, se află la Consiliul Europei pentru avizare, notează Info-Prim Neo. Potrivit Ninei Lupan, viceministru al finanţelor, în proiectul înaintat de către un grup de deputaţi, printre care Vladimir Filat, Zoia Jalbă, Oleg Serebrian, Valentina Cuşnir, Anatol Onceanu şi alţii, lipseşte evaluarea financiară, care ar reflecta rezultatele aplicării prevederilor legii şi posibilităţile bugetului de a compensa impactul respectiv. În acelaşi timp, ea a informat că Ministerul Finanţelor, în colaborare cu autorităţile locale şi organizaţiile neguvenamentale de profil, au elaborat un alt proiect de lege privind finanţele publice locale şi acesta se află la Consiliul Europei pentru avizare. Nina Lupan afirmă că ambele proiecte au drept scop sporirea independenţei şi responsabilităţii autorităţilor publice locale în elaborarea şi gestionarea autonomă a propriilor resurse şi stabilirea normativelor constante de defalcări la veniturile generale de stat pentru bugetele unităţilor administrativ - teritoriale de nivelele I şi II. Proiect elaborat de minister urmează să fie propus Parlamentului pentru adoptare până la sfârşitul acestui an, iar deputaţii vor avea posibilitate să-l completeze. Sursa citată a spus că, în luna martie, ministerele Administraţiei Publice Locale şi Finanţelor, în parteneriat cu Coaliţia organizaţiilor neguvernamentale pentru descentralizare fiscală CASI Counterpart, au organizat trei dezbateri ample cu participarea reprezentanţilor administraţiei din teritoriu pe marginea proiectului noii legi a finanţelor publice locale. Comparativ cu situaţia actuală, proiectul stabileşte raporturi directe atât între bugetul de stat şi bugetele locale de nivelul II (bugetele raionale şi bugetele municipiilor Chişinău şi Bălţi, precum şi al UTA Găgăuză), dar şi între bugetul de stat şi bugetele locale de nivelul I, adică bugetele comunelor (satelor) şi oraşelor. În prezent, nu există relaţii directe între bugetul de stat şi bugetele locale de nivelul I şi acest fapt creează o dependenţă a autorităţilor locale din comune (sate) şi oraşe de normativele procentuale de defalcări la impozite, stabilite de bugetele raionale. Reprezentanţii autorităţilor publice locale au susţinut de mai multe ori că aceste normative nu întotdeauna sunt întemeiate, uneori fiind influenţate de elemente subiectiviste, de simpatiile autorităţilor raionale şi nu numai. Potrivit viceministrului, la fel de importantă este stabilirea în proiectul de lege a unor normative constante de defalcări de la bugetul de stat pe nivele de bugete şi propunerea unui mecanism transparent şi echitabil de acoperire a diferenţelor de capacitate financiară (de nivelare, de echilibrare) prin alocarea de la bugetul de stat la bugetele locale de nivelul I şi II a dotaţiilor generale, care vor fi calculate prin formule unice pentru fiecare nivel de buget. De asemenea, merită să fie menţionate prevederile, ce se referă la alocarea de la bugetul de stat a dotaţiilor cu destinaţie specială pentru exercitarea anumitor competenţe delegate administraţiei publice locale, competenţe care vor fi stabilite anual în Legea bugetului de stat. La prima etapă, se prevede delegarea competenţei de a finanţa integral domeniul educaţiei. În vederea implementării acestor prevederi, Guvernul, conform proiectului, se abilitează cu dreptul de a forma, în componenţa bugetului de stat, un fond în mărime de până la 2% din cheltuielile de bază pentru acoperirea eventualelor discrepanţe (riscuri), legate de reformarea sistemului de raporturi interbugetare. Fondul urmează să fie pus în acţiune pe parcursul primilor doi ani de aplicare a legii. Nina Lupan califică „interesant” şi mecanismul de acoperire a discrepanţilor, propus în proiect. Astfel, echilibrarea posibilităţilor financiare ale bugetelor locale „defavorizate” , adică cele care au o bază fiscală redusă, se va efectua până la 90 la sută din nivelul venitului mediu înregistrat pe grupul respectiv de bugete. În acest sens, toate bugetele locale au fost divizate în şase grupuri, pornind de la veniturile înregistrate pe cap de locuitor. Actualmente, echilibrarea acestui grup de bugete se efectuează în proporţie de 100%. În cazurile când veniturile bugetelor locale vor depăşi 90 % din veniturile medii pe grup, însă nu vor fi mai mari de 120%, ele nu vor beneficia de dotaţii generale. Iar dacă veniturile acestora vor constitui 120%, raportate la veniturile medii pe grup, ele vor vira în fondul de susţinere a bugetelor locale doar 80 la sută din suma ce depăşeşte nivelul de echilibrare (în sistemul actual defalcările constituie 100% din suma ce depăşeşte nivelul de 120%). Potrivit autorilor proiectului, acest mecanism nu numai că stimulează autorităţile locale să fie în căutarea extinderii bazei fiscale, să dezvolte afacerile în teritorii, dar conţine şi elemente de solidaritate, adică se va lua mai mult de la bugetele care au o bază fiscală mai mare şi se va da la cele care nu au bază fiscală suficientă. Ministerul Finanţelor a estimat şi costurile suportate de bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale. Astfel, dacă aplicarea legii noi s-ar fi făcut cu începere din 2008, costul ar fi aproximativ 1mlrd lei (pe anul respectiv). Ministerul Finanţelor însă consideră că punerea în aplicare a Legii finanţelor publice locale va fi posibilă din 2010, căci elaborarea proiectului Legii bugetului pentru 2009 deja a început, iar proiectul Legii privind finanţele publice locale mai urmează să fie definitivat, consultată ultima versiune cu autorităţile din teritorii, cu experţii locali şi cei străini. „Aceste consultări vor mai dura un timp, dar facem tot posibilul ca proiectul să fie promovat prin Guvern şi transmis Parlamentului până la sfârşitul acestui an, ca atunci, când va începe procesul bugetar pentru 2010 să se poată lua în calcul prevederile noii legi cu privire la finanţele publice locale”, – a mai spus viceministrul finanţelor Nina Lupan.