Guvernul recunoaşte că Moldova importă tot mai multe mărfuri de consum şi exportă tot mai puţină producţie proprie

Exporturile s-au redus, în timp ce importurile au crescut, în ianuarie-septembrie 2006, ceea ce a stimulat o creştere record a deficitului balanţei comerciale şi a transformat R. Moldova într-o economie de consum, nu producătoare. Această stare de lucruri este recunoscută chiar de premierul Vasile Tarlev, în raportul său privind implementarea, în 2006, a Programului de guvernare „Modernizarea ţării – bunăstarea poporului”. Textul raportului a fost remis agenţiei Info-Prim Neo, după ce nu a putut fi prezentat în plenul Parlamentului vineri, 22 decembrie. Potrivit raportului, în ianuarie-septembrie 2006, exporturile de mărfuri s-au cifrat la 718,6 mil. dolari, sau 92 % faţă de volumul înregistrat în perioada respectivă a anului 2005. În acelaşi timp, importurile de mărfuri au însumat 1 miliard 843,3 mil. dolari, cu 14,5 % mai mult decât în ianuarie-septembrie 2005. În acelaşi timp, întreprinderile industriale au fabricat producţie în valoare de 17 miliarde 445,7 mil. lei, indicele volumului producţiei industriale constituind, faţă de ianuarie-noiembrie 2005, circa 93 %. Potrivit raportului, diminuarea volumului producţiei industriale a fost cauzată de reducerea volumului producţiei de către întreprinderile care fabrică vin, băuturi alcoolice distilate, produse din tutun, sticlă şi articole din sticlă, hârtie şi carton. Premierul menţionează că, la încheierea sesiunii de primăvară–vară a Parlamentului, şeful statului a accentuat „esenţa începerii unei noi etape în dezvoltarea R. Moldova, etapă destinată creării condiţiilor adecvate de realizare a avantajelor concurenţiale de care dispunem, spre binele poporului”. Astfel, în perioada imediat următoare, Guvernul a iniţiat o serie de acţiuni pentru realizarea acestor obiective. Potrivit lui Tarlev, este vorba, în primul rând, de elaborarea şi aprobarea Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru 2006–2015, printre direcţiile prioritare ale căreia figurează perfecţionarea cadrului de politici în vederea atragerii investiţiilor; promovarea investiţiilor în infrastructură; dezvoltarea sferei de export al mărfurilor şi serviciilor, infrastructurii calităţii, promovarea exporturilor; deetatizarea şi perfecţionarea gestionării patrimoniului public; dezvoltarea pieţei financiare; dezvoltarea zonelor economice libere şi crearea parcurilor industriale. La baza acestui document au fost puse Strategia de dezvoltare a industriei pe perioada până în 2015 şi Strategia de dezvoltare a sectorului agroalimentar în 2006-2015. În acelaşi context, susţine Tarlev, a fost aprobată Concepţia infrastructurii calităţii în RM, destinată creării unor condiţii favorabile pentru reprezentanţii mediului antreprenorial şi ai administraţiei publice în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii produselor. Prim-ministrul a mai amintit despre Strategia de dezvoltare a sectorului agroalimentar în anii 2006-2015, elaborată conform principiilor de bază ale Politicii Agrare Comune a Uniunii Europene. În opnia premierului, realizarea scopului strategic al politicii agrare va fi asigurată prin asigurarea stabilităţii macroeconomice şi a unui climat investiţional favorabil; dezvoltarea spiritului de antreprenoriat, crearea unor condiţii egale pentru dezvoltarea diverselor forme de întreprinzător; reforma structurală a sectorului agrar în baza unei politici active de stimulare a dezvoltării ramurilor şi direcţiilor prioritare ale producţiei agricole; promovarea politicii active în domeniul ştiinţei şi inovării; dezvoltarea în sectorul rural a unei infrastructuri eficiente (de producere şi de menire socială); asigurarea securităţii ecologice a producţiei agricole. Potrivit premierului, consultările cu Comisia Europeană referitor la obţinerea de către RM a Preferinţelor Comerciale Autonome ale UE sînt la o etapă avansată. Începînd cu 1 iulie 2006, Serviciul Vamal a pus în aplicare noul sistem de certificare şi verificare a originii mărfurilor, instituit în conformitate cu cerinţele UE. O decizie finală privind acordarea preferinţelor comerciale asimetrice (PCA) pentru Moldova ar putea fi luată de Consiliul UE pe parcursul anului 2007. Totodată, de la începutul anului 2006 se implementează conceptul de mediatizare a Sistemului Generalizat de Preferinţe (GSP Plus), precum şi a eventualelor preferinţe comerciale autonome acordate de UE. Ca rezultat, din totalul grupelor de mărfuri - circa 1093 de poziţii - conform Nomenclatorului mărfurilor, RM exportă în UE produse clasificate la circa 700 poziţii, dintre care 607 grupe cad sub incidenţa GSP Plus. Astfel, susţine premierul, dacă exportul total al RM în 10 luni ale anului 2006 s-a diminuat cu 7%, exportul către UE a constituit 274,8 mil. dolari (33,7% din totalul exporturilor), în creştere cu 9 % comparativ cu perioada similară a anului 2005. În condiţiile noilor preferinţe comerciale acordate de UE, circa 80% din exporturile RM către UE beneficiază de acces liber. Cele mai semnificative creşteri ale exportului de mărfuri moldoveneşti au fost înregistrate în Austria (cu 27%), Estonia (64%), Franţa (67%), Spania (184%), Slovacia (31%), Cipru (29%). Tarlev speră că posibilitatea obţinerii de la UE a accesului preferenţial pentru vinurile moldoveneşti va permite crearea unei importante pieţe de desfacere, iar avansarea negocierilor purtate cu oficialităţile europene privind dezvoltarea sferei de export al mărfurilor şi serviciilor, în special a regimurilor comerciale preferenţiale asimetrice, precum şi acţiunile întreprinse pentru revenirea mărfurilor moldoveneşti pe piaţa Rusiei, creează noi oportunităţi în dezvoltarea eficientă a economiei. Totodată, Guvernul a participat activ la negocierile privind elaborarea şi finalizarea noului text al CEFTA, care va sta la baza creării spaţiului de comerţ liber între ţările din Europa de Sud-Est. La 19 decembrie curent, RM a obţinut calitatea de membru cu drepturi depline a acestei organizaţii regionale. Prezentarea raportului de către prim-ministrul Vasile Tarlev în şedinţa Legislativului a fost întreruptă în legătură cu protestele desfăşurate în sală de mai mulţi deputaţi din opoziţie. Aceştia şi-au explicat comportamentul prin neacceptarea de către majoritatea parlamentară a propunerii privind crearea unei comisii pentru examinarea a ceea ce ei au numit încălcările care se comit la implementarea Codului Audiovizualului în procesul de reorganizare a posturilor municipale „Antena C” şi „Euro TV Chişinău”.