Guvernul îşi propune să reducă aproape în jumătate rata sărăciei către 2020

Creşterea economică medie prognozată pentru anii 2012 -2020 este de 4,7%. Aceasta potrivit scenariului de bază prezentat în proiectul de lege privind Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020” – primul document de planificare strategică pe termen lung aprobat de Guvern, transmite Info-Prim Neo. Secretarul general al Guvernului,Victor Bodiu, a menţionat că, spre deosebire de documentele strategice anterioare (SCERS şi SND), Strategia Naţională de Dezvoltare a avut la bază o altă abordare. Guvernul şi-a propus să substituie modelul inerţial de creştere economică, care are la bază consumul alimentat de creşterea remitenţelor, cu un model construit pe atragerea investiţiilor şi pe dezvoltarea industriilor exportatoare de bunuri şi servicii. „Schimbarea paradigmei de dezvoltare poate avea loc doar în condiţiile unui efort susţinut atât de Guvern, dar şi din partea întregii societăţi. În caz de reuşită, se va produce un scenariu alternativ celui de bază. Acesta va permite un ritm mai înalt de creştere economică. La cele 4,7% prognozate în scenariul de bază se prevede un supliment de 1,1% în perioada anilor 2012-2015 şi de 2% în perioada anilor 2015 -2020. Veniturile pe cap de locuitor vor fi în 2020, potrivit scenariului de alternativă, cu 79% mai mari decât în 2011, iar rata sărăciei, care constituie în prezent circa 21-21,9%, se va diminua până la 12,7%. Aceasta ar însemna 149 mii de oameni scoşi din sărăcie”, a precizat Victor Bodiu. Implementarea strategiei se va face din mijloacele bugetare, dar şi din credite şi granturi. „Strategia Moldova 2020 nu este un document politic, ci unul dezvoltare economică şi priorităţile evidenţiate în aceasta se vor regăsi în programele oricărei echipe de guvernare care va fi învestită după expirarea mandatului actualului executiv”, a conchis secretarul general al Guvernului. Schimbarea modelului de dezvoltare prevede realizarea a 7 priorităţi incluse în strategie: racordarea sistemului educaţional la cerinţele pieţei forţei de muncă; creşterea volumului de investiţii publice în infrastructura drumurilor naţionale şi locale şi, ca urmare, diminuarea cheltuielilor de transport; intensificarea concurenţei în sectorul financiar; aplicarea tehnologiilor informaţionale în serviciile publice destinate mediului de afaceri şi cetăţenilor; diminuarea consumului de energie prin promovarea proiectelor de eficienţă energetică şi utilizarea surselor regenerabile de energie; obţinerea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii întru asigurarea unei rate adecvate de înlocuire a salariilor; sporirea calităţii actului de justiţie şi combaterea corupţiei întru asigurarea accesului echitabil la bunurile publice pentru toţi cetăţenii.