Guvernarea actuală, dacă nu este una a reformelor, atunci cu siguranță este una anticriză. Ținând cont de capacitățile instituțiilor, guvernul condus de Natalia Gavrilița a adoptat un management adecvat pentru a gestiona avalanșa crizelor cu care s-a confruntat Republica Moldova în anul 2022. Aceasta este una dintre concluziile Raportului de Stare a Țării, prezentat astăzi la Chișinău, de Centrul Expert Grup transmite IPN.
Autorii raportului spun că tot ce putea fi mai rău cu țara s-a întâmplat, Republica Moldova s-a confruntat cu mai multe crize exogene, iar guvernul s-a descurcat destul de bine. Mai mult decât atât, mecanismele implementate pentru gestionarea crizelor pot fi exemplu și pentru alte țări din regiune.
„Managementul crizelor a fost adecvat, dacă luăm în considerare avalanșa crizelor și capacitățile instituțiilor. Această guvernare dacă nu este o guvernare a reformelor, atunci este o guvernare anticriză. Anul acesta au fost create mecanisme care permit statului să cheltuie banii mai țintit pentru cei care au nevoie mai mare. Este important că pe viitor aceste instrumente vor putea fi folosite în condițiile unei noi crize. Trebuie să remarcăm o performanță istorică atât pentru Republica Moldova, cât și pentru țările din regiune. Alte țări analizează exemplul nostru privind acordarea acestui suport targetat”, a declarat Adrian Lupușor, director executiv al Centrului Expert-Grup.
Adrian Lupușor precizează că, deși inițial guvernarea a venit cu lozinci pro reformă care trebuiau să se întâmple rapid, acestea în realitate au loc lent.
„Vorbim de funcționalitatea sistemului democratic. Am avut o schimbare a puterii pe cale pașnică, dar în același timp aceasta putere s-a lovit de realitățile sistemice, de faptul că sistemul nu s-a adaptat la aceste schimbări democratice și drept rezultat avem niște reforme lente. Guvernarea a venit cu lozinci pro reformă, dar reformele au loc destul de lent.”, spune expertul.
Adrian Lupușor spune că, pe de o parte, acest vot popular și încrederea majoră din partea partenerilor externi s-a transpus în oferirea statutului de țară candidat la aderarea la UE și creșterea asistenței externe, dar, pe de altă parte, rezistența sistemului a trenat reformele, drept rezultat se înregistrează o performanță pe alocuri sub așteptări.
„Această disonanță dintre mecanismele democrației și funcționarea slabă a sistemului, cauzează o volatilitate politică și incertitudine politică într-un mediu care apriori trebuia să fie cert politic, pentru că avem o guvernare majoritară care ar trebui să asigure realizarea reformelor.”, spune Adrian Lupușor.
Expertul menționează că principalul factor care determină un mers mai rapid al reformelor este cel extern, iar pe intern nu sunt suficiente capacități și voință.
„Când vorbim de presiune externă, ne referim la presiune negativă. De exemplu, criza energetică mondială care a determinat guvernarea, pentru prima dată de la Independență încoace, să realizeze o agendă adevărată de securitate energetică și acțiuni clare, ferme în direcția consolidării securității energetice. Totodată, vorbim și de presiune externă pozitivă. De exemplu, în contextul memorandumului cu Fondul Monetar Internațional, unde avem condiționalități clare care trebuie îndeplinite sau acel acord cu Comisia Europeană când a fost oferit statutul de țară candidat, la fel este o formă de presiune pozitivă, care servește drept motivație pentru guvernare să promoveze reforme. Presiunea externă este fundamentală în avansarea reformelor”, a declarat Adrian Lupușor.
Raportul de Stare a Țării 2022 a fost realizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și Fundația „Friedrich Ebert” Moldova (FES).
