Rusia este responsabilă de situația din regiunea transnistreană, întrucât, conform deciziei CEDO, Moscova deține controlul militar, economic, social și politic asupra regiunii. Declarația aparține ex-vicepremierului pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan, și a fost făcută în cadrul dezbaterii „Blestemul conflictelor înghețate și soluțiile lor”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit ex-vicepremierului, formatul de negocieri 5+2 este nefuncțional și avea menirea doar să imite identificarea unei soluții pentru conflictul transnistrean.
Fostul vicepremier pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan, spune că Rusia are mai multe pârghii pentru a menține controlul asupra regiunii transnistrene, iar formatul de negocieri 5+2 este blocat. Potrivit înțelegerilor inițiale, formatul 5+2 include Chișinăul și Tiraspolul drept părți implicate în conflict. OSCE, Federația Rusă și Ucraina au statut de mediatori, iar Uniunea Europeană și SUA au statut de observatori.
„Formatul 5+2 nu este funcțional. Pentru că fiecare participant la procesul de negocieri are drept de veto. Adică, oricine poate bloca negocierile. Orice decizie trebuie luată doar prin consens, ceea ce este foarte complicat. În afară de acest instrument, Rusia are și alte instrumente în regiunea transnistreană. E vorba de Comisia Unificată de Control și contingentul de pacificatori, care cuprinde forțe armate ale Republicii Moldova, Federației Ruse și forțe paramilitare ale regiunii transnistrene. Acolo erau și observatori din partea Ucrainei, pe care Ucraina i-a retras odată cu începerea războiului la scară largă. Prin ce se deosebesc pacificatorii ruși de alți pacificatori? Scopul acestui contingent de pacificatori era înghețarea conflictului și menținerea teritoriului sub control. Chiar și în decizia CEDO este confirmat că economic, social, politic și militar Federația Rusă controlează situația din regiunea transnistreană. Ceea ce înseamnă că Rusia este responsabilă de tot ce se întâmplă acolo”, a spus fostul vicepremier pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan.
Potrivit fostului vicepremier, Rusia, prin intermediul conflictelor înghețate, și-a dorit menținerea Republicii Moldova și Georgiei într-o stare de regres economic, astfel păstrând cele două republici în sfera sa de influență.
„Scopul Rusiei n-a fost niciodată regiunea transnistreană. La fel cum nici Abhazia și Osetia nu sunt scopul principal al Rusiei. Scopul este de a menține fostele republici sovietice, Georgia, Moldova, într-o stare de subdezvoltare. Se dorea stoparea reformelor, menținerea în sfera de influență rusă a acestor republici. Toate aceste elemente nu ne-au permis să identificăm o soluție pentru conflictul transnistrean, iar formatul 5+2 doar imita dialogul, dar fără posibilități reale de a găsi o soluție reală. Adică, decizia putea fi luată în altă parte, iar formatul 5+2 trebuia doar s-o legalizeze. Vedem că toate formatele de negocieri doar imitau negocierile, în special, în Moldova și Georgia. Noi eram obligați să ducem negocieri cu reprezentanții regiunii transnistrene. În cazul Ucrainei, Kievul a refuzat să se așeze la masa de negocieri cu reprezentanții Donețk-ului și Lugansk-ului, pentru că în spatele acestor structuri se află Federația Rusă. Deci, negocierile trebuie purtate direct cu Rusia”, a explicat Gheorghe Bălan.
Potrivit lui Gheorghe Bălan, declanșarea războiului la scară largă din Ucraina a avut la bază intenția noilor autorități de la Kiev de a integra țara în Uniunea Europeană, fapt perceput de Rusia drept o pierdere a influenței asupra acestui teritoriu.
„Ucraina când a fost pusă să se așeze la masa de negocieri cu reprezentanții Donețk-ului și Lugansk-ului se dorea crearea unui format în cadrul căruia totul să fie transformat într-un conflict înghețat și situația să fie menținută astfel. Schimbarea puterii în Ucraina a determinat declanșarea războiului la scară largă. Integrarea europeană a devenit vector de dezvoltare în Ucraina, iar Rusia a înțeles că pierde controlul”, a mai spus ex-vicepremierul pentru Reintegrare.
Dezbaterea publică „Blestemul conflictelor înghețate și soluțiile lor” este ediția a 312-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția de Presă IPN organizează acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
