Zilnic de la platformele de stocare din municipiul Chișinău sunt evacuate aproximativ 600 de tone de deșeuri care sunt presortare la stația de transfer și transportate la poligonul de la Țânțăreni. Volumul de deșeuri depozitate crește de la an la an, iar capacitatea de stocare la Țânțăreni este limitată. Cum gestionăm problema deșeurilor: ce fac autoritățile, dar și populația ca să nu admitem un colaps în capitală?
Sfârșitul verii și toamna – cele mai „gunoioase”
Întreprinderea municipală Autosalubritate este operatorul responsabil de colectarea şi transportarea deşeurilor menajere la gunoiştea municipală. Sunt și câțiva agenți economici privați care evacuează deșeurile, dar volumele sunt nesemnificative. Cele mai multe deșeuri sunt colectate în a doua parte a verii și toamna, preponderent fiind vorba despre deșeuri vegetale. Iarna este mai puțin gunoi dacă nu este vorba de sărbători. În ajunul sărbătorilor volumele cresc semnificativ. „Noi dublăm, triplăm efortul pe care îl depunem, dar se plătește la fel. Zilnic avem 45 de rute, cu 39-42 de mașini, în funcție de volumul pe care îl avem la platformă”, a precizat Igor Gîrlea, director interimar Autosalubritate. În medie 55% din deșeurile colectate sunt biodegradabile. Depinde și de perioada anului. 20% sunt deșeurile care nu pot fi sortate și reciclate. Cam tot atât, 20%-25%, constituie deșeurile reciclabile (plasticul, sticla, metalul, lemnul).
Pe lângă deșeurile generate de populație, mai sunt și cele care vin de la întreprinderi. Autosalubritate are încheiate peste 16 mii de contracte cu persoane juridice. Se întâmplă că unii agenți economici refuză să semneze contracte. Aceștia nu vor să plătească, motivând că nu generează deșeuri. Doar într-un sector al capitalei, la Ciocana, au fost identificați 350 de agenți economici care nu vor să aibă contract cu întreprinderea municipală. „I-am convins pe 70% dintre aceștia, iar 30% categoric refuză. Noi sesizăm pretura să discute cu ei, să le explice. Se întâmplă foarte frecvent când noi evacuăm deșeurile de la o platformă mult mai des decât trebuie conform contractului doar ca să nu creăm neplăceri celor din jur”, spune directorul.
Groapa de la Tânțăreni mai ține vreo 11 ani
Deșeurile din Chișinău ajung la cel puțin două depozite din țară: poligonul de la Țânțăreni, Raionul Anenii Noi, și depozitul de la Boșcana. Contractul în vigoare cu Țânțăreni, acolo unde ajunge cea mai mare parte din gunoiul capitalei, se semnează pentru o perioadă de trei ani. Între acești trei ani atât întreprinderea Autosalubritate, cât și administrația municipiului Chișinău au obligații față de proprietarul terenului, comuna Țânțăreni. Dacă toate obligațiile sunt îndeplinite, la sfârșitul perioadei de trei ani iarăși se va negocia asupra contractului cu proprietarul. Din obligațiile Regiei Autosalubritate și Primăriei Chișinău fac parte modernizarea poligonului și protecția mediului înconjurător. La momentul actual, la poligon se stabilizează digul de protecție a deșeurilor, s-a cumpărat din bani municipali un compactor modern, s-a achiziționat din aceleași surse stații de tratare a levigatului, care sunt unice de acest fel în Moldova, și au fost puse în funcțiune în 2020-2021. S-a reparat drumul de acces la depozit. În septembrie-octombrie, Regia Autosalubritate va lansa achiziția pentru lucrările de modernizare a depozitului de deșeuri.
În anii 2017-2018, când a fost redeschis depozitul spre utilizare, au fost făcute studii cu preluarea apei din localitățile dimprejurul gropii de gunoi și s-a identificat că apa este poluată cu substanțele folosite de agricultori, dar nu din cauza substanțelor de la poligon. Pentru a combate mirosul neplăcut și a stopa răspândirea fracțiilor ușoare în zona adiacentă a poligonului, deșeurile sunt compactate la o adâncime de doi metri, fiind acoperite cu 3 cm pământ. În plus, există un gard la împrejurul depozitului ca fracțiile ușoare să nu nimerească în afara depozitului. Capacitatea de stocare la depozitul de la Țânțăreni este pentru încă aproximativ 11 ani, în funcție de implementarea soluțiilor pentru deșeurile reciclabile.
Nu mai dăm foc la gunoi
Arderea deșeurilor la nivel european nu mai este populară. Acum mai mult se investește în tratarea mecanico-biologică, în stații de compostare, în sortarea la sursă. În cazul arderii deșeurilor există două probleme: tehnologiile și factorul uman. Tehnologiile trebuie să fie supra-avansate, care să asigure purificarea emisiilor. Factorul uman trebuie să fie unul bine instruit. În plus, toate deșeurile nu pot fi arse. O soluție ar fi stațiile de compostare. Compostarea se utilizează deseori în cazul masei vegetale care nu trebuie să ajungă în containerele de gunoi. Deși, acest tip de deșeuri nu reprezintă un pericol și ar putea ajunge la poligon, eficient ar fi ca acesta să fie gestionat separat, menționează directorul Autosalubritate, Igor Gîrlea.
„Arderea deșeurilor este un proces foarte complex și foarte riscant, în special dacă nu sunt folosite tehnologii de ultima generație și dacă personalul nu este instruit și monitorizat cu maxima prudență. Tehnologiile de ardere de ultima generație, din ce cunosc, sunt foarte costisitoare, respectiv aceste costuri va trebui să fie achitate ori din buzunarul cetățenilor direct, ori din buzunarul bugetului local (indirect din buzunarul cetățenilor). Ambele variante nu mă încântă, deoarece puterea de cumpărare a chișinăuienilor nu este la nivel cu cea a europenilor”, precizează primarul general, Ion Ceban.
Infrastructură nouă – standarde noi
Autosalubritate este în proces de achiziționare a 38 de autogunoiere noi, dar și opt autospeciale pentru transportarea deșeurilor. De asemenea a fost finalizată achiziția a 3 000 de containere, iar contractul la acest subiect trebuie să fie semnat în august. Întreprinderea municipală efectuează un studiu de fezabilitate pentru a construi o nouă stație de transfer, după noi standarde de protecție a mediului, dar și cu linii de sortare, iar licitația pentru lucrările în cauză trebuie să fie inițiate nu mai târziu de sfârșitul lunii septembrie. Potrivit primarului general, Ion Ceban, în unele cazuri, lucrurile s-au finanțat din bugetul local, iar în altele, în special pentru procesele de îmbunătățire în derulare, Primăria a identificat bani de la finanțatorii internaționali pentru implementarea proiectului „Deșeuri Solide Chișinău”. Primăria a garantat un împrumut de la BERD, astfel fiind obținute granturi de 5,85 milioane de euro de la BERD și E5P și 9 milioane de euro împrumut nerambursabil de la Banca Europeană de Investiții.
Recent, Direcția generală locativ-comunală și amenajare din cadrul Consiliului municipal Chișinău a anunțat o licitație privind instalarea unor noi platforme pentru colectarea deșeurilor. Programul este destinat blocurilor locative care au tuburi în casa scării. „La acest tip de blocuri noi închidem tuburi ca să excludem problemele mirosului neplăcut, infecțiilor în bloc și construim platforme în preajma blocului. Circa 80 de tuburi la blocurile de locuit au fost deja închise”, precizează Vasile Efros, șef al secției amenajare și mediu din cadrul DGLCA. Pe aceste platforme vor fi plasate și containere pentru deșeuri biodegradabile, dar și pentru cele reciclabile. „Dacă deșeurile ar fi colectate separat și apoi duse la reciclare, ar rămâne mai puține deșeuri pentru depozitare. Și poligonul ar avea o perioadă de exploatare mai mare”, a menționat Vasile Efros.
Municipalitatea a identificat bani pentru o linie de sortare a deșeurilor, a obligat Autosalubritate să efectueze achiziția serviciilor de sortare a deșeurilor, astfel încât toate deșeurilor să fie sortate, iar cele reciclabilele să nu ajungă la poligonul din Țânțăreni. Potrivit primarului Ion Ceban, Primăria și întreprinderea de profil nu poate face altceva la această etapă, deoarece trebuie să aștepte concluziile de la Ministerul Mediului pentru soluțiile pentru reciclare la nivel de regiunea 4 (din care face parte municipiul Chișinău). Ministerul Mediului efectuează un studiu de fezabilitate pe întreaga regiune, iar fără concluziile acestui studiu Chișinăul nu poate să se miște pe soluții de reciclare.
Cu grijă pentru mediul înconjurător și pentru propriul buzunar
Primarul Ion Ceban spune că „este imperios necesar să investim pentru a convinge oamenii că trebuie de sortat deșeurile”, dar, în același timp, ar fi bine de monitorizat îndeplinirea de către cetățeni a sortării la sursă. O soluție în acest sens este dotarea platformelor de deșeuri cu o cameră de supraveghere. „Aceasta ar permite să identificăm pe cetățenii care încalcă regimul de sortare a deșeurilor, concomitent responsabilizându-i pe ceilalți. Toate aceste aspecte necesită investiții enorme. Desigur, este necesar să existe prevederi la nivel național care ar motiva sortarea și reciclarea deșeurilor pentru marii generatori de deșeuri, ceea ce nu se atestă”, regretă edilul.
O problemă rămân vandalii. Recent, la o platformă de depozitare a deșeurilor din sectorul Râșcani au fost incendiate trei containere pentru deșeuri reciclabile și au fost arse roțile a două tomberoane zincate. Sunt pierderi inutile, acoperite din bani publici. Un container costă în jur de 6000 de lei. „Containerul este un bun al municipalității, al orașului, și trebuie să existe o atitudine corespunzătoare față de acesta. În același timp, trebuie să avem și un control mai riguros din partea organelor”, spune directorul Regiei Autosalubritate, Igor Gîrlea. Pentru gestionarea eficientă a deșeurilor e nevoie și de investiții în infrastructura de colectare, transportare și de depozitare, dar și o atitudine responsabilă a cetățenilor. „Trebuie să comunicăm, să instruim, să educăm ca și oamenii să înțeleagă pentru ce ei plătesc și cât de important este să avem mediul înconjurător protejat, atunci și vom identifica soluții pentru reciclare”, a adăugat directorul Regiei Autosalubritate.
Mai multe proiecte de modernizare pentru gestionarea eficientă a deșeurilor se află în proces de realizare. „Vom avea procese similare celor europene și vom folosi cele mai bune standarde în acest sens. Vom sorta de la 10% până la 20% din toată masa de deșeuri până la finele anului, cu majorarea acestui indicator în anii următori, iar deșeurile sortate nu vor ajunge la depozitul de deșeuri. Deci, vorbim despre un sistem de gestionare a deșeurilor comparabil cu cele europene”, a subliniat primarul Ion Ceban. Municipiul Chișinău generează o treime din toate deșeurile din țară. Dacă nu merge totul strună, au de suferit chișinăuienii și nu doar.
Milena Macarciuc, IPN
