Germania confirmă că s-a implicat în semnarea tratatului de frontieră moldo-român

„Este o dinamică foarte pozitivă în relaţia UE cu Moldova” şi aceasta e un citat din Concluziile Consiliului Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, dar aceasta caracterizează şi de relaţia Germanei cu Moldova”, a declarat Cristoph Israng, şeful direcţiei Europa de Sud-Est a Cancelariei Federale a Germaniei în cadrul Forumului Fundaţiei „Konrad Adenauer”, desfăşurat la Chişinău. Forumul a examinat aspecte ce ţin de realizările şi provocările Moldovei în negocierea Acordului de Asociere cu UE, precum şi starea relaţiilor bilaterale dintre cele două ţări, notează Info-Prim Neo. „Germania sprijină eforturile de susţinere a Moldovei nu doar pentru că contribuie la bugetul UE, dar şi în aspect bilateral sunt foarte mulţi consultanţi, multe proiecte, programe de asistenţă pe care guvernul german le sprijină şi pe care le asistă împreună cu guvernul Moldovei”, a declarat oficialul german. El a remarcat în mod special interesul pe care Germania îl manifestă pentru soluţionarea conflictului transnistrean. „Este o iniţiativă pe care a întreprins-o cancelarul nostru şi nu a fost surprinzător după vizita prim-ministrului dumneavoastră. Scopul a fost să punem Transnistria pe agenda Europei şi el a fost atins. Şi sperăm că va fi înregistrat ceva progres în contextul summit-ului de la Astana”, a spus Cristoph Israng. Potrivit lui, tematica transnistreană se înscrie în contextul semnării recente a tratatului moldo-român de gestionare a frontierei. „ Am abordat această chestiune cu preşedintele român Traian Băsescu şi, după 7 ani de negocieri, acordul a fost semnat până la urmă. Guvernul Republicii Moldova poate să facă foarte multe lucruri, multe deja le face şi, astfel, publicul din Moldova va deveni mai atractiv pentru alte ţări şi pentru populaţia de peste Nistru prin implementarea reformelor şi prin apropierea de Europa şi, astfel, putem merge şi mai departe”, a spus şeful direcţiei Europa de Sud-Est a Cancelariei Germaniei. În contextul aspiraţiilor de integrare europeană a Moldovei, el a opinat că, pe viitor „UE sau Germania ezită să importe conflicte teritoriale în UE, ceea ce înseamnă că nu vom permite un alt caz Cipru pe viitor. Ceea ce înseamnă că Serbia trebuie să-şi soluţioneze problema cu Kosovo şi nu vom permite ca Serbia să devină membru având probleme cu Kosovo şi, în acelaşi timp, având posibilitatea să blocăm Kosovo să se apropie de UE”. Referindu-se la următorii paşi în relaţiile Moldovei cu UE şi Germania, inclusiv în ceea ce priveşte regimul liberalizat de vize şi Acordul pentru comerţ liber aprofundat, oficialul german a menţionat că multe lucruri se vor clarifica după alegerile de la sfârşitul săptămânii curente. „Vreau să văd cum o să continue după alegeri, din acest motiv vrem să vorbim cu publicul din Moldova şi să şi rugăm să continue aceste acţiuni pentru beneficiul Republicii Moldova, dar şi pentru restul Europei. Desigur, noi ne aşteptăm ca alegerile să aibă loc în mod liber şi loial. Sperăm ca acest nou guvern care va fi după alegeri să continue experienţa din trecut cât priveşte conlucrarea cu UE”, a declarat Cristoph Israng, şeful direcţiei Europa de Sud-Est a Cancelariei Federale a Germaniei în cadrul Forumului Fundaţiei „Konrad Adenauer”. Directorul Fundaţiei în Republica Moldova şi România, Holger Dix, s-a referit în contextul perspectivelor de lărgire a UE la două fenomene reprezentative la momentul actual şi, care, indirect, oferă anumite şanse şi Republicii Moldova. „La 9 noiembrie, Fundaţia Konrad Adenauer împreună cu alţi parteneri a organizat o acţiune cu genericul „Discursul european”. Principalul vorbitor a fost preşedintele Consiliului European, Herman von Rompuy, care a vorbit la tema „S-a deschis o cortină” şi a amintit de căderea Zidului berlinez în anul 1989. Domnul von Rompuy a declarat că, până în 1989, întreaga Europă, metaforic, se găsea în spatele acestei cortine. În conştiinţa noastră, a lumii, exista doar Est şi Vest, pe globul imaginar al războiului rece Europa nu avea niciun rol. De abia din 1989, după înlăturarea cortinei de fier, Europa a ieşit din culise şi a intrat pe scenă pentru a-şi găsi propria voce. În raport cu spaţiul european Herman von Rompuy s-a referit, de asemenea, la procesul de extindere a UE şi a constatat că o nouă extindere are nevoie de curaj politic de ambele părţi. Ideea nu este populară peste tot. Ţările candidate trebuie să îndeplinească neapărat toate condiţiile pentru a adera şi, de asemenea, guvernele şi partidele pro europene nu trebuie să îşi piardă entuziasmul. Acest lucru îl consider important pentru Moldova”, a spus Holger Dix. „A doua informaţie pe care vreau să v-o spun se referă la opiniile cetăţenilor germani cu privire la UE. Fundaţia Adenauer a avut nişte chestionare şi în octombrie 2010 a publicat rezultatele. 64% din germani se interesează de noutăţi şi evenimente din ţările vecine europene. Aceasta este cea mai înaltă valoare înregistrată de Fundaţie. Între 1984-2000 valoarea era mult mai joasă. Politica europeană este considerată acum mult mai importantă. În anul 1989, 26% dintre germani spuneau că se interesează de politica europeană. Iar în 2010 dublu. Adică aproape 55%. UE a devenit ceva de la sine înţeles pentru germani, acum nu se mai simte acea poziţie anti-europeană. Criza din Grecia a lăsat o anumită impresie, dar, totuşi, nu există acest scepticism european în cadrul Germaniei, acea oboseală de Europa şi germanii sunt mulţumiţi de calitatea lor de membru”, a spus Cristoph Israng, şeful direcţiei Europa de Sud-Est a Cancelariei Federale a Germaniei. Fundaţia „Konrad Adenauer şi-a deschis oficiu în Republica Moldova în noiembrie 2009.