Pentru o reabilitare post-COVID cât mai rapidă, persoanele trebuie să filtreze știrile, să le dozeze. Pentru că majoritatea persoanelor care s-au tratat obosesc repede, e bine să-și facă mici pauze de relaxare în timpul activităților. Recomandabilă este și gestionarea corectă a activităților zilnice în perioada de reabilitare. Sunt sugestii ale Alinei Bologan, doctorandă, asistentă universitară la USMF „N. Testemițanu”, exprimate în cadrul webinarului „Gândirea lucidă și gestionarea activităților zilnice după COVID-19”, transmite IPN.
„Dacă informațiile despre COVID ne creează anumit disconfort psihic, încercăm să evităm chiar și rețelele sociale fiindcă acolo foarte mult se derulează informații cu notă negativă”, spune aceasta. Alina Bologan menționează că, în perioada de reabilitarea post-COVID -19, persoanele vor simți oboseală, tuse persistentă și tulburări de respirație. Totodată, acestea pot simți stări de frică, depresie, tulburări de dispoziție și de somn. „Este important să avem liniște în această perioadă”, afirmă specialista.
Alina Bologan subliniază că din cauza energiei scăzute, a oboselii, persoanele în perioada post - COVID cu greu fac față volumului de activități pe care îl aveau până la boală. „Este nevoie de dozat. Dacă e posibil de a delega anumite sarcini, să o facem. Să apelăm la ajutor”, a spus aceasta.
Cât privește regimul zilei, specialista recomandă ca dejunul să fie servit până la o oră după trezire. Pauza de prânz trebuie să se încadreze între orele 13.00-14.00. Între mesele principale, e necesară câte o gustare din fructe sau legume. Cina trebuie servită cu patru ore înainte de culcare. E recomandabil, după cină o mică plimbare la pas încet.
Susținerea familiei în acesta perioadă este foarte importantă, remarcă Alina Bologan. Primul pas e ca cei dragi să nu admită tulburări mintale ale persoanei tratate de infecție. „E important suportul familiei, să menținem comunicarea cu cei dragi. Să ne împărtășim experiențele prin care trecem cu familia”, a adăugat Alina Bologan.
Andrei Eșanu, doctorand, asistent universitar la aceeași universitate, a declarat că sănătatea mintală a unei persoane se caracterizează prin capacitatea lui de a-și îndeplini potențialul, de a lucra productiv, a face față stresului și a aduce contribuții comunității. Referindu-se la cât de mult e afectată sănătatea mintală pe timp de pandemie, Andrei Eșanu a menționat că toată lumea trece printr-o perioadă de restricții care pe unii îi incomodează sau îi sperie, „unii au rude, persoane apropiate care se îmbolnăvesc sau decedează, situația economică în țară și familie este mai complicată, toate acestea afectează starea emoțională, iar acesta se manifestă prin îngrijorări sau frica de ce va fi în viitor, ceea ce generează creșterea nivelului de anxietate”.
„Altă formă de reacție la ceea ce se întâmplă este tristețea sau sentimentul de izolare sau singurătate care se poate dezvolta în depresie”, a precizat specialistul. Pentru a evita problemele legate de atenție, memorie și gândire lucidă, acesta recomandă împrospătarea memoriei cu ajutorul listelor, notițelor, alertelor; exercițiul fizic, care poate ajuta creierul să se recupereze; gimnastica pentru creier (jocuri cu puzzle, jocuri de cuvinte și cifre, exerciții de memorare sau lectură) și divizarea activităților pe grupuri separate, pentru a evita suprasolicitarea.
Evenimentul face parte din Campania națională „Suport în reabilitarea fizică și psihologică după COVID-19”, implementată de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu OMS și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare.
