UTA Găgăuzia, la fel ca toată Republica Moldova, doreşte să beneficieze de prevederile Acordului de Asociere cu UE, să aibă mai multe investiţii şi să-şi exporte produsele pe piaţa Uniunii Europene. Însă oameni ide acolo sunt contrariaţi să vadă că puterea centrală vorbeşte de valori europene, dar acţionează invers. De această părere este directorul executiv al Centrului de Tineret „Piligrim-Demo” din Comrat, Mihail Sirkeli.
„Cauza a ceea ce se întâmplă acum în Găgăuzia nu trebuie căutată la Comrat sau la Moscova, ci la Chişinău. Nu funcţionează legislaţia privind statutul autonomiei. Situaţia nu ar fi ajuns aici fără acordul tacit al Chişinăului. Puterea centrală nici nu a consideră de cuviinţă să discute cu regiunile acţiunile pe care le întreprinde”, a spus Mihail Sirkeli la dezbaterea „Şansele dialogului civilizat dintre Chişinău şi Comrat şi alternativele periculoase ale acestuia”, organizată de Agenţia IPN.
Referindu-se la decizia Adunării Populare de a organiza în regiune două referendumuri, unul privind vectorul de dezvoltare externă a ţării şi altul privind statutul aparte al populaţiei de a-şi declara independenţa în cazul când Republica Moldova îşi pierde suveranitatea, Mihail Sirkeli a subliniat că această iniţiativă se propunea încă un an în urmă, dar Chişinăul nu a reacţionat nicicum atunci.
„Există un mit despre unirea Republicii Moldova cu România. Se menţine acest mit deoarece autorităţile centrale nu discută cu oamenii, iar aceştia se tem de aşa ceva. În Găgăuzia este impresia că Republica Moldova poate fi înghiţită de România. Chişinăul a început a reacţiona foarte târziu, trebuia să se reacţioneze atunci când au început primele acţiuni. S-au acumulat foarte multe probleme. Văd că nimeni nu vrea să ofere mai multă putere regiunilor, dar acestea nu mai doresc să se supună”, a adăugat Mihail Sirkeli.
Directorul executiv al Centrului de Tineret „Piligrim-Demo” consideră că ceea ce se întâmplă în Găgăuzia este o încercare a Comratului de a-i da o palmă Chişinăului pentru a atrage atenţia asupra problemelor din Găgăuzia. „Eu sper că dialogul lansat între Comrat şi Chişinău nu este doar pentru a stinge focul. Eu propun să se revadă statutul Găgăuziei şi competenţele autonomiei. În legislaţie nu se stipulează clar care sunt competenţele acesteia. Cred că aceste referendumuri trebuie lăsate să se treacă şi să se întreprindă acţiuni pentru rezolvarea problemelor”, a opinat expertul.
Mihail Sirckeli a mai spus că există posibilitatea ca aceste referendumuri să nu se realizeze în cazul când populaţia nu se va prezenta la urne în număr suficient atunci organizatorii nu ar avea de pierdut din punct de vedere politic.
Dezbaterea „Şansele dialogului civilizat dintre Chişinău şi Comrat şi alternativele periculoase ale acestuia” este ediţia XXV din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice, susţinut de către Fundaţia germană „Hanns Seidel”.
