 |
|
| Veaceslav Craciun | |
În data de 29 iunie Adunarea populară a Găgăuziei a adoptat legea „Cu privire la certificatul fiscal”, elaborată în schimbul legii „Cu privire la impozitul fix”, care a fost contramandată anterior printr-o decizie judecătorească. Nici pe de parte nu e primul caz când legislația locală apare defectuoasă în fața sistemului judiciar al Moldovei. Suntem în drept să vorbim despre lezarea competențelor autonomiei sau avem de a face cu depășirea competențelor?
Noua lege veche
Legea „Cu privire la impozitul fix” a fost adoptată în Gagauz-Yeri încă în anul 2001. Acest document se referea la activitatea micilor întreprinzători, beneficiari de patentă, scutiți să dețină aparate de casă și să ducă evidența contabilă. În Găgăuzia activează circa 800 de „patentari”, angajați, în mare parte, în sfera comerțului cu amănuntul și alimentația publică.
Impozitul fix presupunea achitarea unei sume în bugetul local, cuprinzând a serie de impozite și taxe, calculate în funcție de mărimea spațiului comercial al întreprinderii (maximum 50 de metri pătrați). Biroul teritorial Comrat al Cancelariei de stat a cerut în instanță revocarea legii în cauză. Unul din argumentele de bază a fost că „impozitul fix” a inclus și impozitul pe venit, care este administrat de către stat. Bazându-se pe aceasta, instanța a concluzionat că Adunarea populară și-a depășit competențele prin adoptarea legii în cauză.
Legea „Cu privire la impozitul fix” a fost anulată la începutul lunii iunie. Autoritățile Găgăuziei au avut nevoie de mai puțin de o lună de zile pentru a elabora un document de alternativă, cu menținerea tuturor reglementărilor prevăzute pentru micile întreprinderi. Cancelaria de stat încă nu s-a pronunțat referitor la noua lege. Dacă instituția va solicita și contramandarea acestui act normativ, procedura, luând în calcul toate instanțele, va dura considerabil. Adunarea populară nu e deranjată de acest aspect. De acolo se dă de înțeles că sunt gata să-și apere drepturile și, sub diverse denumiri, vor adopta legea de atâtea ori de câte ori va fi nevoie.
Testul legitimității
Deja de mult timp sala de judecată a devenit terenul de testare a corespunderii legislației găgăuze cu cea națională. Conform autorităților regiunii, doar în ultimii doi ani instanțele de judecată au rebutat, la cererea Cancelariei de stat, 11 legi locale. Spre exemplu, în data de 13 februarie 2018, judecata a contramandat articolul 49 al Regulamentului Găgăuziei și unele articole ale Legii cu privire la statutul deputatului APG-Y și ale regulamentului APG-Y vizând statutul imunității legislative, de care beneficiază deputații organului legislativ al autonomiei.
Nu doar Cancelaria de stat se pronunță împotriva unor acte normative ale autonomiei. Bunăoară, la finele anului 2017, instanța administrativă din Comrat a dat câștig de cauză Ministerului educației, culturii și cercetărilor al Republicii Moldova privind anularea Legii regionale în domeniul educației. Cu toate acestea, Direcția principală a educației din Găgăuzia a atacat cu succes această decizie la Curtea de apel.
Orice chemare în judecată și încercare de a contramanda parțial sau total unele legi locale sunt luate în răspăr la Comrat. Mai mult, aici predomină opinia că instanța de drept comun nu se poate pronunța în privința legilor din Găgăuzia. Se argumentează prin aceea că legile adoptate de Adunarea populară sunt legitime apriori și ar urma să fie verificată nu legitimitatea lor, ci corespunderea lor Constituției. Dar aceasta intră în competența Curții Constituționale, nu a Cancelariei de stat.
Însă această poziție a autorităților regiunii are un punct vulnerabil: Legea cu privire la statutul special al Găgăuziei nu are statut constituțional și toate competențele autonomiei nu sunt prevăzute în Legea de bază. Aceasta înseamnă că multe legi locale ar putea să pice testul de constituționalitate și, dacă Curtea Constituțională va emite decizia respectivă, Adunarea populară nu va mai putea să continue „păcăleala” cu adoptarea la nesfârșit a unei și aceleași legi sub diferite denumiri.
O autonomie neîmplinită
Pe șleau vorbind, funcționarea Găgăuziei solicită nu numai garantarea constituțională a competențelor ei, dar și specificarea competențelor de care dispun organele ei ale puterii. Pentru a înțelege ce se are în vedere, vom aduce un singur exemplu. Bunăoară, în conformitate cu Legea „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei”, Adunarea populară adoptă legi locale în domeniul economiei. În baza acestei competențe, APG-Y a adoptat Legea „Cu privire la licențierea unor activități pe teritoriul Găgăuziei (Gagauz-Yeri)”, care stabilește bazele juridice, organizaționale și economice de eliberare a licențelor pentru anumite genuri de activități pe teritoriul autonomiei. Documentul stabilește că direcțiile Comitetului executiv și organele administrației publice din UTA Găgăuzia sunt instituțiile împuternicite să acorde licențe pentru anumite tipuri de activități.
Însă legislația moldovenească nu acordă organelor puterii din Găgăuzia dreptul de a emite licențe. În legea Republicii Moldova „Cu privire la reglementarea activității antreprenoriale prin intermediul licențierii” e stipulat că numai Camera de licențiere, Banca Națională a RM, Comisia națională a pieței financiare, Comisia națională pentru reglementări în energetică, Comisia națională pentru reglementări în domeniul comunicațiilor electronice și, în sfârșit, Consiliul coordonator al audiovizualului, au dreptul de a elibera licențe.
Din punct de vedere formal, Adunarea populară se ghidează în cazul dat de dreptul de a emite licențe în domeniul economic. De fapt, însă, lipsa unor limite concrete la realizarea acestui drept stârnește zâzania cu Chișinăul. Există o sumedenie de exemple de handicapuri și contradicții de acest gen.
În esență, piatra de temelie a existenței autonomiei sunt deciziile și legile adoptate de organele ei ale puterii. Mai exact, cum sunt implementate aceste legi. În raport cu Găgăuzia ar fi judicioasă afirmația că procesul delegării competențelor către nivelul local nu a fost finalizat. Fără garanții temeinice a competențelor acordate, fără specificarea lor, tot timpul se vor găsi motive de confruntări pe tărâm judiciar. Și atâta timp cât nu există certitudinea că legile Găgăuziei ar putea trece testul constituționalității, statutul autonom al regiunii va rămâne declarativ.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.