Lumea ortodoxiei europene este profund tulburată, iar imperiul patriarhului Kirill se clatină serios: valul stârnit de preoții din Republica Moldova se extinde în alte state, scrie Politico și stiripesurse.ro, urmate de IPN.
Linia de separare o trage războiul Rusiei în Ucraina declarat „război sfânt” de patriarhul bisericii ruse Kirill.
IPN a relatat despre demersul unui grup de preoți DIN Republica Moldova, nemulțumiți chiar de susținerea războiului de către întâistătătorul bisericii ruse. În acest context s-a vehiculat despre zeci de parohii care au trecut la Mitropolia Basarabiei, dar „până la urmă sunt 13 în toată Republica Moldova, în ultimul an”, a spus protopopul Iulian Rață, reprezentant al Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove.
Oficial, Biserica Ortodoxă din Moldova este încă angajată să rămână sub Patriarhia rusă, deși condamnă războiul Rusiei în Ucraina, atestă publicațiile din afară.
Între timp, Biserica Ortodoxă Estonă (aflată sub Patriarhia Moscovei) încearcă, de asemenea, să se distanțeze de declarațiile pro-război ale lui Kirill. La începutul acestui an, serviciul de securitate al țării l-a considerat pe liderul bisericii ortodoxe locale, mitropolitul Eugen Reșetnikov, o amenințare la adresa securității Estoniei, ceea ce a făcut ca viza de reședință a acestuia să nu mai fie prelungită. În totalitatea tuturor circumstanțelor, ministrul estonian de interne Lauri Läänemets consideră că biserica nu mai poate continua sub conducerea lui Kirill, iar statul intenționează acum să ia măsuri legale pentru a face această schimbare.
Iar în țara vecină Estoniei, Letonia, Parlamentul a aprobat anul trecut un amendament legislativ, declarând Biserica Ortodoxă Letonă independentă de autoritatea bisericilor din afara Letoniei. Cu toate acestea, astfel de decizii nu pot fi luate de politicieni. Și așa cum este, Biserica Ortodoxă Estonă vrea să continue sub Patriarhia Rusă, în ciuda declarațiilor sale pro-război. „Nu suntem responsabili pentru cuvintele patriarhului”, a spus episcopul vicar al bisericii estoniene, Daniel de Tartu. El respinge documentul „Războiul Sfânt” ca irelevant.
Cu toate acestea, menționează inclusiv Politico, ar putea fi luată în considerare și altă opțiune. În 2019, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului a acordat dreptul de autoguvernare Bisericii Ortodoxe unificate din Ucraina. Și președintele Parlamentului Estoniei, Lauri Hussar, vede aceasta ca o posibilă soluție pentru bisericile din Estonia - să intre sub jurisdicția Patriarhului Constantinopolului. „În cele din urmă, această problemă va fi rezolvată când Ucraina va câștiga acest război, determinând bisericile locale din Estonia să-și reconsidere afilierea”, a spus el.
