Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, spune că prevederea din Constituție, potrivit căreia Republica Moldova este un stat neutru poate fi aplicată doar în situații de pace, când nu există riscuri la adresa suveranității și integrității teritoriale a țării. Fostul președinte al CCM spune că Guvernul Republicii Moldova poate decide asupra unor acțiuni cu tentă militară, dacă țara este în pericol. În același timp, reprezentanții guvernării spun că cetățenii vor fi cei care vor decide care este vectorul politic pe care vor să-l urmeze și dacă-și doresc sau nu aderarea la un bloc militar, notează IPN.
Fostul președintele al Curții Constituționale spune că Republica Moldova este un stat neutru doar atunci când nu există atentate la adresa existenței ei ca țară. Potrivit lui Alexandru Tănase, articolul din Legea Supremă privind neutralitatea țării devine nul, dacă Republica Moldova este atacată militar sau dacă asupra ei planează astfel de riscuri.
„Clauza din Constituția Republicii Moldova privind neutralitatea nu este o valoare constituțională, ci este o chestiune de conjunctură, circumstanțială, care operează în perioade de liniște și pace. Dar în cazul în care Republica Moldova s-ar confrunta cu o agresiune militară din exterior sau oricare alt pericol care ar pune în discuție însăși existența statului Republica Moldova, această clauză nu mai operează. Există o hotărâre a Curții Constituționale din 2017 potrivit căreia în caz de amenințare a valorilor constituționale, această clauză privind neutralitatea permanentă nu mai operează. Iar Guvernul nu doar că are dreptul, dar și obligația să întreprindă toate măsurile, să încheie orice alianțe politice, militare sau de altă natură pentru a salva existența statului”, a spus Alexandru Tănase în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.
Reprezentanții partidului de guvernare spun că una dintre valorile supreme ale democrațiilor este dreptul suveran al poporului de a-și decide singur soarta. Potrivit deputaților PAS, cetățenii vor fi cei care vor decide dacă-și doresc integrarea în UE și aderarea la NATO.
„Suveranitatea înseamnă dreptul națiunii, poporului să-și decidă singur soarta. În 2014, Maidanul a venit după ce Ucraina a arătat foarte clar că alege să fie parte a proiectului european. Acum este dreptul suveran al Ucrainei să decidă dacă vrea în NATO sau nu. Dar prezența NATO la granițele Rusiei este văzută de ea ca o amenințare directă. Și în cazul Ucrainei, și în cel al Republicii Moldova decizia trebuie să aparțină nemijlocit poporului suveran, care va decide de ce parte să fim. În Ucraina vedem modelul transnistrean, prezența unui spațiu care să împiedice parcursul Ucrainei spre UE și NATO”, a spus deputatul PAS, Virgiliu Pîslariuc.
În contextul situației îngrijorătoare din regiune, comentatorii politici spun că miza Rusiei este de a subjuga economic Ucraina și pe celelalte republici ex-sovietice pentru a le menține în sfera de influență rusă.
„După colapsul Uniunii Sovietice, s-a făcut tot posibilul ca popoarele care au căpătat independența și libertatea să nu fie nici libere și nici independente. În Transnistria s-a experimentat un model de conservare a Uniunii Sovietice. Rusia își dorește conservarea unor enclave care să garanteze un cap de pod pentru regiuni întregi. Sancțiunile Occidentului sunt importante, dar nu decisive pentru a schimba această doctrină a Rusiei de refacere a imperiului. Sunt folosite elementele războiului hibrid, propaganda care menține populația în trecut, conectată la un sistem total depășit care nu mai are nimic în comun cu lumea civilizată”, a spus Alecu Reniță, deputat în primul Parlament.
Președintele Maia Sandu a anunțat că Republica Moldova condamnă recunoașterea de către Federația Rusă a așa-zisei independențe a republicilor separatiste din estul Ucrainei, Doneșk și Lugansk. Maia Sandu a anunțat că Republica Moldova susține ferm suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și face apel către actorii internaționali la soluționarea crizei ruso-ucrainene prin metode pașnice.
