Ramura agricolă se află într-un mare declin, este decapitalizată și se confruntă cu multiple probleme generate de șirul de crize prin care a trecut. Este o situație care nu poate fi neglijată, or agricultura este ramura strategică ce asigură aproape jumătate din exportul țării, precum și peste 35% din locurile de muncă. Este ramura care, împreună cu industria alimentară, contribuie direct cu 21% în Produsul Intern Brut, dar și indirect cu circa 40%. Declarațiile aparțin reprezentanților Asociației Obștești „Forța Fermierilor”.
Ion Plămădeală, preşedinte al Consiliului de Administrare al Asociaţiei Forța Fermierilor, a afirmat într-o conferință de presă la IPN că în 2022 ramura agriculturii s-a confruntat cu secetă, costuri enorme la motorină, la îngrășăminte și la toate celelalte componente folosite pentru agricultură.
Seceta severă a compromis în proporții de 80-90 % recolta de porumb și în proporții de 40-50 % recolta de floarea soarelui și sfeclă. Interdicția politică la importul producției vegetale moldovenești în Federația Rusă a lovit dur în cele mai intensive subramuri ale agriculturii, cum ar fi pomicultura și viticultura. Excesul producției agricole din Ucraina, problemele cu logistica de export cu transportul rutier, blocajele frecvente la posturile vamale au influențat prețurile la grâu, orz, porumb, rapiță și floarea soarelui. Mulți agricultori sunt impuși să comercializeze producția sub prețul de cost, în contextul în care costurile de producere agricolă au crescut pe diferite categorii cu 200-400 %, iar dobânzile la credite în ultima perioada s-au majorat aproximativ de trei ori.
„Agricultorii sunt temelia localităților, satelor, cei care mai păstrează locuri de muncă. Și cel mai trist este că noi urmărim zi de zi cum satele îmbătrânesc și rămân abandonate, ceea ce afectează semnificativ economia țării”, a spus Ion Plămădeală.
Sergiu Stefanco, producător agricol din raionul Căușeni, a spus că în Moldova producătorul autohton nu este protejat, în pofida faptului că prima care a suferit din cauza războiului a fost ramura agricolă. „Noi acum asistăm și ne uităm cum camioanele distrug drumurile noastre, duc marfa, duc cerearele din Ucraina și noi nu putem vinde nimic. Noi stăm și ne rugăm de exportatori. Noi vedem cum marii exportatori folosesc capacitatea logistică a Republicii Moldova la maximum și exportă cereale din Ucraina. Da, trebuie să fim solidari, în același timp statul, dacă permis așa ceva, trebuie să aibă grijă de producătorii autohtoni”, a remarcat agricultorul.
„Mă adresez la agricultorii care fac business, pierd timp, sănătate, bani, dar nu vor să se consolideze. Nimeni nu va veni și nu vă va ajuta dacă voi veți sta prin colțuri și veți tăcea. În cazul în care apare o problemă, ea trebuie să fie ridicată la nivel raional, central. Există posibilitate să fiți auziți”, a spus Mihail Bobicov, agricultor din raionul Căușeni.
Alexandru Slusari, directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, a menționat că după ce ieri a fost votată Legea bugetului, care prevede un fond de subvenționare mai mic decât a fost în acest an, aceasta problem nu a fost discutată pe platforma guvernamentală cu agricultorii. „Propunerile noastre vizavi de fondul de subvenționare au fost ignorate, deși toți au crezut că după ce obținem statut de candidat la UE vom avea din 2023 acces la fonduri europene care sunt foarte importante. Ve dem că din contra situația se agravează, mai alers pe fundalul tuturor problemelor cornice care s-au acumulat în sectorul agrar”, a mai spus directorul executiv al Asociației.
Agricultorii au înaintat un sir de revendicări guvernării și au spus că așteaptă un răspuns până pe 15 februarie. În caz contrar, vor declanșa proteste.
Consiliul Asociației Forța Fermierilor cere guvernării să se adreseze Uniunii Europene în vederea accesării fondurilor europene pentru sectorul agrar, care să fie disponibile începând cu anul 2023. De asemenea, după exemplu doamnei președinte, să solicite ajutor de la România în forma de motorină, care să fie repartizată prioritar pentru fermierii mici. O altă revendicare este să majoreze Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii până la cel puțin 3 miliarde lei.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.