Formaţiunile extraparlamentare evaluează realizările şi insuccesele actualului legislativ

În timp ce unele formaţiuni extraparlamentare de opoziţie sunt de părere că situaţia social politică în R. Moldova la un an de la alegerile parlamentare din 6 martie 2005 s-a agravat, altele sunt de părere că actuala guvernare a înregistrat şi unele succese în perioada respectivă de timp. Acestea sunt răspunsurile la un şir de întrebări adresate de Info-Prim Neo cu ocazia împlinirii a unui an de la alegerile parlamentare trecute. Unul din liderii Partidului Social Democrat (PSD) Eduard Muşuc califică situaţia din R. Moldova „drept una proastă”. Declaraţiile triumfaliste nu corespund realităţilor. Avem restanţe mari la capitolele independenţa justiţiei şi mass-media, drepturile omului şi multe altele. La un an de la semnarea Planului de acţiuni RM-UE practic nu avem rezultate concrete, fapt ce a fost remarcat de mai mulţi oficiali occidentali. Implementarea SCERS de asemenea a fost compromisă. Rezolvarea diferendului transnistrean a intrat în impas. În pofida acestor ratări şi eşecuri evidente, guvernarea ne serveşte „gogoaşe” prin mass-media controlată. Guvernarea a instalat un regim cvasi-democratic, în care rolul opoziţiei a fost redus fie la susţinere (aşa-zisul „consens”), fie la ignorare totală. Câteva ONG-uri afiliate puterii joacă rolul societăţii civile în acest spectacol. Iar populaţia continuă să părăsească ţara, consideră Muşuc. Referindu-se la plusurile şi minusurile esenţiale profilate pe parcursul anului în tabăra guvernării şi, respectiv, a opoziţiei, Muşuc a calificat drept plusuri ale guvernării anumite realizări în reformarea cadrului legislativ, deşi în majoritate cosmetice. Pe plan extern, restabilirea şi o ameliorare a relaţiilor cu România. Drept minusuri - lipsa rezultatelor concrete aproape în toate domeniile, cu excepţia lustruirii permanente a imaginii pe plan intern. Pe plan extern, deteriorarea iremediabilă a relaţiilor cu Rusia şi compromiterea relaţiilor cu UE şi SUA, fapt confirmat prin mai multe declaraţii ale oficialilor respectivi. Sursa citată „nu vede” tendinţe pozitive ale opoziţiei parlamentare, în timp ce cea extraparlamentară atestă o tendinţă spre reconfigurarea generală a spectrului politic şi schimbul generaţiilor de lideri politici, în opinia sa. Pe parcursul acestui an de actuală configuraţie politică a Legislativului ţării, potrivit lui Muşuc, cea mai mare pierdere pentru populaţia RM a fost pierdere încrederii în politicieni şi dezamăgirea totală în politică. Cea mai relevantă demonstraţie a acestui fapt au fost alegerile primarului de Chişinău, când oamenii au refuzat să iasă la vot. Actuala configuraţie a legislativului este constituită din guvernare, „opoziţie constructivă” – o anexă a guvernării şi opoziţie decorativă - fără vreun impact asupra procesului legislativ. Or, toate trei componente au demonstrat unul şi acelaşi lucru: promisiunile electorale nu costă nimic. Sper că societatea a învăţat multe din aceste alegeri şi va trage concluziile respective la cele viitoare, conchide Eduard Muşuc. Veronica Abramciuc, preşedintele Partidului Socialiştilor din Moldova „Patria-Rodina” consideră că alegerile parlamentare din 6 martie 2005, comparativ cu cele din 25 februarie 2001, nu pot fi socotite libere şi corecte, de aceea în societatea moldovenească este prezentă permanent senzaţia ilegalităţii actualei puteri. În aparenţă situaţia social-politică în ţară este stabilă. În acelaşi timp, există temeiuri pentru constatarea unei crize social-politice profunde din cauza că problemele stringente ale statului şi ale populaţiei nu se rezolvă, inclusiv problema integrităţii teritoriale a republicii, cea a şomajului, fărădelegea totală şi altele. Încrederea populaţiei faţă de guvernare scade, afirmă Veronica Abramciuc. Ea este de părerea că principalele evenimente şi evenimente politice care s-au produs în ultimul an parlamentar sunt: 1.crearea la 4 aprilie 2005 a «coaliţiei monstruase»; 2.promovarea politicii externe neprevăzătoare şi neechilibrate (punerea accentelor pe relaţiile cu SUA, ţările UE, NATO, relaţiile contraproductive cu partenerul strategic economic Rusia ş.a.); 3. continuarea politicii interne agresive şi represive ]n raport cu oponenţii politici, lipsa dialogului politic intern şi deschis în ţară; 4. folosirea resurselor administrative şi a mijloacelor de informare în masă publice şi private în favoarea guvernării actuale, lipsa (în afară campaniilor electorale) accesului liber la mass-media pentru partidele politice înregistrate. Abramciuc consideră că Parlamentul nu a restabilit activitatea legislativului în conformitate cu principiile constituţionale prevăzute pentru republica parlamentară. În realitate Moldova continuă să rămână o republică prezidenţială. În consecinţă, Parlamentul actual este departe de la problemele vitale ale statului moldovenesc. În cadrul legislativului exista o opoziţie slabă faţă de conducerea ţării, dar opoziţie politică parlamentară reală nu există. Parlamentul pe parcursul anului nominalizat s-a ocupat preponderent de probleme curente înaintate de clasa birocratică din ţară în cadrul orânduirii pe care a numit-o „capitalistă de nomenclatură”. El nu activează în favoarea poporului său, care supravieţuieşte de sine stătător. Pe de altă parte, Ion Curtean copreşedintele Partidului Republican din Moldova consideră că actuala putere, cu toate neajunsurile care există, depune totuşi eforturi considerabile pentru a-şi îndeplini programul preelectoral. Printre succesele guvernării Curtean menţionează creşterea volumul ului intern brut în economia naţională, îndeplinirea promisiunilor de majorare a salariilor cu 40 la sută pentru bugetari, deschiderea noilor locuri de muncă şi reducerea sărăciei. Printre insuccesele actualei guvernări vicepreşedintele Partidului Republican enumără majorarea bruscă a preţurilor la produsele alimentare şi la mărfurile de prima necesitate, creşterea preţurilor la energia termică şi deservirea comunală. Curtean consideră că actualul Legislativ trebuie să rezolve „problemele arzătoare” cum sânt soluţionarea diferendului transnistrean şi integrarea în UE. În urma alegerilor parlamentare din 6 martie 2005, în Parlament au intrat reprezentanţii ai 3 formaţiuni politice – Partidului Comuniştilor cu 56 mandate, Blocul „Moldova Democrată” cu 34 şi Partidul Popular Creştin Democrat cu 11 deputaţi. Ulterior mai multe grupuri de deputaţi s-au detaşat de la BMD, unii formând fracţiunea Partidului Democrat, alţii activând ca deputaţi independenţi. De asemenea, un deputat a părăsit fracţiunea PPCD.