 |
|
| Dionis Cenuşa | |
Rezultatele alegerilor parlamentare din Moldova au păstrat intactă necesitatea coalizării partidelor intra-parlamentare pentru a putea administra țara. Imposibilitatea Socialiștilor de a obține o majoritate, menținerea greutății politice a Democraților, dar și erupția opoziției extra-parlamentare unificate, a generat o situație complicată, deși previzibilă.
În primul rând, s-a creat un tip de proporționalitate în balanța de putere în cadrul noului legislativ. În condițiile date, formarea majorității în mod convențional, adică fără corupere și intimidare, înseamnă o coaliție compusă din minim două formațiuni, cu participarea PDM, PSRM și/sau Blocul ACUM. În al doilea rând, se creează o sinergie potrivită ce forțează Democrații și Socialiștii să-și oficializeze și permanentizeze relațiile de cooperare, care a existat, deși mai des în formă ad-hoc și ascunsă, de-a lungul anilor 2016-2018. Refuzul Blocului ACUM de a negocia produce constrângeri suplimentare pentru ca Democrații și Socialiștii să găsească un numitor comun. Totodată, cele două partide ilustrează apropierea lor ca pe o consecință a intransigenței Blocului ACUM, care este responsabilizat pentru o eventuală coaliție PDM-PSRM. Nu în ultimul rând, lipsa Blocului ACUM din coaliția de guvernare expune vectorul pro-european riscului de a fi diluat prin favorizarea unei politici externe multi-vectoriale, pe care insistă Socialiștii de la preluarea oficiului președintelui de către Igor Dodon. Prin urmare, repararea relațiilor cu Rusia ar putea deveni o prioritate.
Chiar dacă PSRM a criticat Acordul de Asociere cu UE, liberalizarea vizelor și alte aspecte de integrare europeană pe durata campaniei electorale (IPN, 23 Februarie 2019), acesta nu a cerut suspendarea lui. Discrepanța dintre Socialiști și conținutul integrării europene în care participă Moldova nu se bazează pe incompatibilități insurmontabile, ci pe concretizarea unei selectivitați bi-dimensionale. Pe de o parte, în termeni economici și politici, PSRM și liderul informal al acestuia, președintele Igor Dodon, vor beneficii asimetrice în favoarea Moldovei. Pe de altă parte, în termeni politici, Socialiștii cer un dialog cât mai simetric cu UE, în care să conteze protejarea integrității teritoriale, inclusiv a statutului de neutralitate, în fața riscului de sporire excesivă a aspirațiilor unioniste în societate. Crearea unei coaliții de guvernare cu Socialiștii le-ar permite Democraților să-și consolideze propria selectivitate față de dialogul cu UE. Astfel, întârzierea anumitor reforme ar putea fi justificată prin rezistența Socialiștilor, care, pe de altă parte, vor fi lăsați să repare și totodată să monopolizeze în continuare politica externă în direcția Rusiei.
Apropierea de PDM: „capcană politică” sau „coexistență utilă” pentru Socialiști?
După o serie de suspendări temporare (deocamdată de cinci ori) din funcție, președintele Igor Dodon intenționează să folosească formarea coaliției de guvernare ca moment de reabilitare a imaginii sale. Ridiculizat pe parcursul lui 2018 pentru faptul că poate fi cu ușurință ocolit de către Democrați, după alegeri,pPreședintele Dodon este în poziția de a decide asupra viitoarei coaliții atât din punct de vedere procedural, cât și politic. Pe partea procedurală, anume de Igor Dodon depinde activarea noului legislativ, nominalizarea potențialului prim-ministru și respectiv dizolvarea Parlamentului. Din punct de vedere politic, președintele Dodon a făcut câteva sugestii care pot fi interpretate ca pe o aprobare a unei coaliții dintre Socialiști și oricare partid major din noul legislativ. Varianta preferabilă pentru Socialiști ar fi guvernarea împreună cu Blocul ACUM, deoarece, indiferent de incongruențele geopolitice dintre acestea, majoritatea membrilor ACUM au o înclinație clară spre aplicarea statului de drept și a unor reguli de joc clare. Totuși, deși reprezintă o afacere riscantă, cooperarea politică cu Democrații oferă un spațiu de „coexistență”, care poate deveni util. Mai mult ca atât, constituirea coaliției de guvernare elimină presiunea unor alegeri anticipate organizate concomitent cu alegerile locale.
În discursul său post-electoral, președintele Dodon a specificat două puncte de reper majore, pe care el și respectiv formațiunea sa – PSRM - se va baza la constituirea coaliției de guvernare. În primul rând, viitoarea guvernarea va avea loc doar cu participarea partidelor politice (Presedinte.md, 26 Februarie 2019). Astfel, președintele Dodon exclude în mod deschis sprijinirea oricărei coaliții hibride, alcătuite prin dezmembrarea de fracțiuni parlamentare. Asemenea mesaj reprezintă un avertisment față de orice tentativă din partea Democraților de a corupe sau intimida Socialiștii, după modelul folosit în 2015-2016 față de PCRM și PLDM. Iar al doilea principiu semnificativ, sugerat de către Igor Dodon, pentru viitoarea guvernare, este dezvoltarea unei „politici externe echilibrate” (Presedinte.md, 26 Februarie 2019). Acest obiectiv implică reabilitarea relației cu Rusia, promisă de către președintele Dodon de la începutul mandatului său, în 2016. Discursul despre re-echilibrarea politicii externe include un accent special pe lupta pentru interesele „pro-moldovenești” (Izvestia, 14 Martie 2019), care de asemenea necesită o relație prietenoasă cu Rusia. Politica externă „pro-Moldova” exprimă întocmai principiul de selectivitate, pe care atât Socialiștii, cât și Democrații, îl vizează în relația cu partenerii externi, în particular cu cei occidentali.
Guvernarea împreună cu Democrații conține multe necunoscute atât vizavi de multiplele slăbiciuni ale Socialiștilor, folosite ca pârghii de presiune, cât și cu privire la strategia de supraviețuire politică a lui Vladimir Plahotniuc și anturajul acestuia. Este adevărat că PSRM-ul poate în orice moment să se retragă în cazul unei coaliții cu Democrații, lăsând guvernul vulnerabil în fața unei moțiuni de cenzură. Totodată, există o probabilitate ridicată că viitorul parlament va lansa inițiative de destituire a președintelui Dodon din funcție, având în vedere prezența Blocului ACUM.
Din punct de vedere practic, pentru a coopera cu Democrații și a evita careva „capcane”, Socialiștii au nevoie de garanții sub formă de re-distribuirea anumitor instituții de stat și neapărat lichidarea dosarelor penale, dacă acestea au fost inițiate împotriva membrilor PSRM. Este improbabilă stabilirea unui regim de transparență integrală și reciprocă între cele două partide, dar elaborarea unor „linii roșii” de coexistență este esențială. Cel mai degrabă, PSRM se va specializa în relația cu Rusia, iar Democrații vor căuta soluții pentru a reanima dialogul cu UE. Iar politica internă va deveni un domeniu mai sensibil și mai puternic contestat decât politica externă.
În ce constă interesul Rusiei?
Alegerile parlamentare din Moldova nu au produs întocmai rezultatele așteptate de Rusia, deoarece Socialiștii nu au preluat guvernarea. Totuși, scrutinul nu a devenit un eșec total pentru interesele ruse. Așadar, viitoarea coaliție de guvernare depinde de PSRM și împuternicirile constituționale ale președintelui pro-rus Igor Dodon. Iar cel din urmă insistă pe o guvernare care va restabili dialogul cu Rusia și este capabil să facă orice pentru a promova o agendă pro-rusă în Moldova, chiar și cu prețul discreditării imaginii personale.
Totodată, formațiunile dedicate în totalitate vectorului pro-european s-au redus în două – de la 55 (PLDM, PDM și PL) în 2014 până la 26 de mandate ce aparțin Blocului ACUM în noul legislativ. Astfel, 75 aleși din 101 de deputați au o viziune foarte pragmatică sau chiar oportunistă, vizavi de modelul de dezvoltare al țării și relația cu UE. Deși Democrații nu vor renunța la vectorul european, aceștia nu pot fi angajați plenar în lupta cu corupția politică neselectivă și demontarea „statului capturat”, deoarece aceasta constituie esența partidului.
Mai mult ca atât, Rusia a putut observa cât de disruptivă poate fi implicarea a doar circa 30 mii de cetățeni din regiunea transnistreană asupra alegerilor din Moldova. Acest exemplu a mai scos în evidență fragilitatea democrației moldovenești, care în ultimii ani s-a deteriorat, în pofida eforturilor de integrare europeană. De fapt, bilanțul alegerilor moldovenești corespunde intereselor Rusiei, deoarece majoritatea forțelor ajunse în Parlament sunt extrem de populiste și centrate pe obiective personale, în particular pe răfuieli politice, imunitate și respectiv impunitate, decât pe reforme coerente și necondiționate.
În loc de concluzii...
Procesul de formare a coaliției de guvernare apropie cel mai mult PDM și PSRM, inclusiv din cauza refuzului Blocului ACUM de a se alia cu aceștia. O coaliție PDM-PSRM pare să fie dificilă, dar are potențial de creare pentru că ambele partide favorizează o abordare selectivă față de partenerii occidentali.
Asemenea coaliție depinde însă de setul de garanții pe care PDM este dispus să-l ofere Socialiștilor. Oricum, cei din urmă trebuie să anticipeze toate riscurile posibile. Printre acestea se numără o ulterioară demitere a președintelui Dodon, într-o situația în care PDM și ACUM ar putea acționa în comun pentru a declanșa alegeri prezidențiale noi înainte de 2020.
Nimeni nu exclude alegerile anticipate dacă negocierile de creare a coaliției nu aduc roadă. Dar raționalitatea declanșării lor este minimă, pentru toți jucătorii politici majori – PSRM, PDM și ACUM, deoarece raportul de forțe nu poate fi schimbat când circumstanțele rămân neschimbate.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.