Focusarea strategiei Centrului Național Anticorupție și Procuraturii Generale doar pe recuperarea mijloacelor delapidate este o greșeală, fiindcă trebuie să existe o componentă și referitor la investigarea acțiunilor autorităților publice în cazul fraudei bancare. Această opinie a fost exprimată de expertul economic de la Expert-Grup Sergiu Gaibu, în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la postul de televiziune TV8, transmite IPN.
Potrivit lui, această strategie ar trebui să cuprindă și faptul cum au acționat diferite instituții și demnitari de stat, cum au reacționat, ce au făcut până la apariția garanției oferite de Guvern și după ce s-a depistat gaura financiară. De asemenea, Sergiu Gaibu se întreabă de ce această strategie nu a apărut mai devreme, având în vedere că reprezentanții Procuraturii și CNA au spus că ei cunosc mai multe detalii decât a raportat KROLL chiar în primul său raport.
În plus, potrivit lui Sergiu Gaibu, nu a existat nicio acțiune a Parlamentului privind frauda bancară. „Parlamentul ca instituție trebuie să inițieze o astfel de investigație și scopul ei nu este să depisteze cine concret a greșit, dar care sunt procedurile care au permis ca astfel de delapidări, în așa proporții, să aibă loc”, a continuat expertul.
Expertul economic Sergiu Tofilat afirmă că timp de trei ani și jumătate de când a ieșit la iveală frauda bancară procurorii nu au reușit să verifice portofoliul de credite la fiecare dintre cele trei bănci. „Fiecare bancă are portofoliul de credite, ele trebuie verificate pentru a vedea care dintre ele sunt credite obișnuite, și care credite sunt frauduloase și din acestea din urmă se poate de calculat suma reală a prejudiciului care poate fi mai mare decât cea anunțată oficial de peste 13 miliarde de lei. Trebuie de verificat efectiv portofoliul de credite la fiecare din acele trei bănci, atunci poți să identifici câți bani au fost scoși din sistemul bancar”, a declarat Sergiu Tofilat. Potrivit lui, rulajele nu dispar, ele se păstrează la Banca Națională.
Veaceslav Balacci, membru al proiectului Zeppelin Investigation, consideră că lista celor care trebuie trași la răspundere în ceea ce privește furtul miliardului este mai mare. Totodată, această fraudă din sistemul bancar ar fi început încă din anii 1990, doar că apetitul celor care beneficiau de bani în perioada inițială era mult mai mic decât după anul 2007, atunci când s-au înregistrat pierderi în proporții mari. El a mai spus că nu este corect să se încheie perioada de investigație cu noiembrie 2014 și că fraudele bancare ar fi continuat și după această dată.
