logo

FMI a aprobat 574 milioane dolari pentru Moldova


https://www.ipn.md/ro/fmi-a-aprobat-574-milioane-dolari-pentru-moldova-7966_980332.html

Consiliul de Directori executivi al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a aprobat vineri, 29 ianuarie, programul economic cu Republica Moldova, susţinut de mecanismul extins de creditare (ECF) şi mecanismul de finanţare extinsă (EFF). Prin intermediul fiecărui dintre cele două mecanisme au fost acordate sume egale, iar valoarea combinată a asistenţei financiare va fi echivalentă cu 369,6 milioane de Drepturi speciale de tragere (DST) (circa 574,4 milioane de dolari S.U.A.). Suportul financiar are ca scop scop susţinerea programului economic al ţării în vederea restabilirii durabilităţii fiscale şi externe, menţinerii stabilităţii financiare, reducerii sărăciei şi creşterii economice, transmite Info-Prim Neo. În urma aprobării, autorităţile moldovene obţin acces imediat la 60 milioane de DST (circa 93,2 milioane de dolari S.U.A.), iar tranşele următoare vor fi debursate în urma revizuirilor semi-anuale. Noul program urmează programul pe trei ani finanţat prin Mecanismul de finanţare pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei (PRGF), aprobat de Consiliul de Directori Executivi în luna mai a anului 2006, care a expirat în luna mai a anului 2009. Potrivit directorului adjunct al FMI Takatoshi Kato, preşedinte în exerciţiu al şedinţei, „criza economică globală a dus la o deteriorare rapidă a economiei Moldovei în 2009. Reducerea cererii în ţările parteneri comerciali a cauzat o scădere drastică a exporturilor şi remitenţelor; investiţiile străine directe şi alte afluxuri de capital de asemenea au scăzut dramatic. În consecinţă, cererea internă s-a prăbuşit, cauzând o contractare bruscă a PIB-ului şi presiuni deflaţioniste. Presiunile bugetar-fiscale au fost alimentate de majorările de cheltuieli în perioada pre-electorală”. Directorul adjunct FMI apreciază că „programul autorităţilor pentru 2010–2012 are ca scop restabilirea durabilităţii fiscale şi extere şi stimularea creşterii economice. Politica bugetar-fiscală prevede întoarcerea treptată la o situaţie durabilă până în 2012, sau şi mai devreme, dacă va fi posibil. Politica monetară se va axa pe menţinerea stabilităţii preţurilor. Reformele structurale vor sprijini relansarea, inclusiv printr-o flexibilitate mai mare în economia strâns reglementată. Programul de asemenea va majora cheltuielile pentru serviciile sociale esenţiale şi pentru reducerea sărăciei”. În opinia oficialului FMI, politica bugetar-fiscală a autorităţilor de la Chişinău prevede în 2010 o ajustare, „foarte necesară, la necesităţile mari de investiţii publice şi cheltuieli sociale. În scopul reducerii deficitului, autorităţile au reeşalonat majorările salariale neacoperite şi au optimizat cheltuielile la materiale şi subvenţii. În acelaşi timp, bugetul prevede o majorare a cheltuielilor pentru asistenţa socială direcţionată, pentru a proteja familiile vulnerabile”. „Profitând de inflaţia joasă, politica monetară va veni în susţinerea relansării economice în curs de apariţie. Pentru asigurarea unui curs de schimb aliniat la principiile economice fundamentale, intervenţiile pe piaţa valutară vor fi limitate la atenuarea fluctuaţiilor pe termen scurt. Banca centrală monitorizează atent situaţia financiară a băncilor şi e gata să ia măsuri preventive dacă va fi necesar. Reformele structurale sunt îndreptate spre deblocarea potenţialului de creştere al economiei şi susţin cadrul bugetar-fiscal. Un program mai larg de liberalizare şi de reglementare este orientat spre stimularea concurenţei şi încurajarea creşterii economice conduse de sectorul privat. Pentru a menţine sistemul de asigurare socială durabil din punct de vedere financiar, vor fi treptat eliminate privilegiile de pensionare timpurie pentru angajaţii în serviciul public, iar sistemul de indemnizaţii pentru concediile de boală va fi restructurat. Autorităţile vor soluţiona, de asemenea, problema arieratelor quasi-fiscale mari din sectorul de termoficare”, a spus directorul adjunct al FMI Takatoshi Kato, preşedinte în exerciţiu al şedinţei Consiliul de Directori executivi, care a aprobat 574 milioane dolari pentru Moldova.