Fluviul Nistru şi ecosistemele naturale se confruntă cu un șir mare de probleme și încercări. Un impact semnificativ îl are construcția și funcționarea Complexului Hidroenergetic Nistrean, situat la hotar între Ucraina și Republica Moldova, precum și barajul Dubăsari. O spune Ana Jeleapov, preşedinta Grupului de lucru Planificare şi Management al Bazinului Hidrografic Nistru al Comisiei Nistrene.
În cadrul unei conferințe de presă la IPN, experta a menţionat că efectul pulsatoriu al undelor de apă evacuat de la baraj este resimțit pe tot sectorul transfrontalier al fluviului. Sectorul de râu este supus și efectului de fluctuație a temperaturii apei, fapt ce este cauzat de evacuările de apă din partea inferioară a lacului de acumulare principal al Complexului Hidroenergetic Nistrean. Temperaturile de apă, în perioada caldă a anului, sunt mai mici decât norma, iar în perioada rece – mai mari. Ca urmare a funcționării numărului mare de turbine, apa evacuată în aval își pierde caracteristicile calitative și devine apă practic tehnică. Ana Jeleapov concluzionează că toate cele menționate determină un impact semnificativ asupra biodiversității și cauzează reduceri considerabile ale capacității recreaționale, dar și a altor servicii ecosistemice în cadrul bazinului hidrografic Nistru.
Ana Jeleapov spune că deosebit de importante pentru dezvoltarea durabilă a bazinului hidrografului sunt ecosistemele și evoluția în timp și spațiu a acestora. Ponderea pădurilor constituie doar 11%, cele mai mari corpuri de pădure fiind amplasate în regiuni cu relief accidentat, cum sunt Podișul Codrilor și Podișul Nistrului. Ponderi mici, 12%, sunt ocupate de pășuni și fânețe. Ecosistemele palustre sunt amplasate doar în lunca fluviului Nistru. Zonele umede adăpostesc un număr mare de specii de plante și animale rare sau pe cale de dispariție, care sunt incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova.
Experta susţine că un impact semnificativ asupra bazinului hidrografic Nistru îl are și poluarea masivă a apelor. Sursele de bază sunt localitățile, întreprinderile industriale, precum și scurgerile de pe terenurile arabile. Clasa de calitate a majorității râurilor din cadrului bazinului este 5, adică apă foarte poluată. Chiar și apa fluviului Nistru se încadrează în limitele clasei de calitate 2 și 3, fiind apă moderat poluată, iar conform indicilor microbiologici aceasta este de multe ori foarte poluată.
„În calitate de membri ai Grupului de lucru Planificare și Management al Bazinului Hidrografic Nistru, ca parte componentă a Comisiei Nistrene, venim cu un mesaj de sensibilizare a societății civile cu privire la acele probleme cu care se confruntă principala artera de apă a țării și cu un îndemn de a întreprinde măsuri urgente, indiferent de post, salariu, vârstă, ocupație sau locul de trai pentru a îmbunătăți starea bazinului”, a fost mesajul expertei.
Râul Nistru este principala arteră fluvială a Republicii Moldova, principala resursă de apă şi principala zonă de recreere. Lungimea fluviului în limitele țării este de aproximativ 490 km, la care se adaugă sectorul de 142,5 km pe care se trasează frontiera între Republica Moldova și Ucraina. Principalii afluenți sunt Răut, Bâc, Botna, resursele de apă ale acestora fiind mici și practic fără mare valoare economică.