Fiecare a șasea femeie din Moldova, în vârstă de 15-64 de ani, este supusă pe parcursul vieții unei forme anumite de violență în familie, arată datele Profilului femeilor victime ale violenței, elabortat de UN Women Moldova și Biroul Național de Statistică, transmite IPN.
Dacă violența în afara familiei poartă în sine un caracter spontan, atunci violența în familie reprezintă un fenomen cu caracter ciclic, care nu se oprește de la sine, sporind în intensitate și gravitate în timp. Mediul de reședință, statutul social și economic, starea civilă, dar și vârsta femeii joacă un rol important asupra vulnerabilității acesteia față de violența în familie.
Studiul relevă că cel mai frecvent victime ale acestui fenomen sunt femeile din mediul rural – 68,2%, rata prevalenţei violenţei pe parcursul vieţii asupra acestora fiind mai ridicată cu 10,8 puncte procentuale față de cea a femeilor din mediul urban. Dacă ne referim la vârstă, cele mai vulnerabile sunt femeile de 45-54 de ani (70,3%) și cele de 55-59 de ani (69,1%). Totodată, peste jumătate dintre femeile mai tinere, în vârstă de 15-44 ani, se confruntă cu violenţă în familie. Cel mai frecvent pe parcursul vieții s-au confruntat cu cazuri de violență din partea soțului sau partenerului de viață, fost sau curent, femeile divorţate sau separate și cele văduve, iar cel mai rar – cele care trăiesc în concubinaj.
Formele violenței în familie sunt multiple. Circa 60% dintre femei s-au confruntat pe parcursul vieții cu violență psihologică, 55% – cu forme ale violenței psihologice orientate spre izolare socială, iar fiecare a zecea femeie cel puţin o dată a suferit din cauza violenţei economice. De asemenea, circa 40% dintre femei au fost supuse cel puţin o dată violenţei fizice, iar circa 19% dintre acestea – violenței sexuale. Totodată, 12,3% dintre femei pe parcursul vieții s-au confruntat cu cele forme cumulate de violență: psihologică, fizică și sexuală din partea soţului sau partenerului.
În pofida unui nivel destul de ridicat de raportare a cazurilor de violență produse asupra femeilor, o bună parte dintre acestea rămân a fi neraportate. Circa 1/3 dintre femeile-victime ale violenței în familie și peste 1/5 dintre victimele violenței din partea unor persoane terțe niciodată nu au raportat cazurile cu care s-au confruntat. Femeile rurale sunt mai deschise în raportarea cazurilor de violență.
Ar fi greșit de considerat că femeile sunt doar victime și niciodată autoare ale acțiunilor de violență. Datele statistice arată că femeile săvârșesc infracţiuni, însă într-o proporţie mult mai mică decât bărbaţii. Rata infracţionalităţii în rândul femeilor este de 96 cazuri la 100 de mii de femei, iar în cazul bărbaţilor la 100 de mii populaţie masculină revin 1107 infracţiuni. Profilul a concluzionat că în Moldova violența afectează în mod special femeile din motivul persistenței stereotipurilor și convingerilor privind rolurile tradiţionale patriarhale de gen în familie și societate.
