Festivalul Mărţişor are un buget de opt ori mai mic decât în anul precedent

Cea de-a 44-a ediţie a Festivalului Internaţional de Muzică „Mărţişor” debutează peste câteva zile în toate sălile de concert din Chişinău, în care vor fi susţinute aproape 40 de spectacole, transmite Info-Prim Neo. Ministrul culturii, Boris Focşa, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă vineri, 26 februarie, că ediţia din acest an a festivalului „va purta în continuare amprenta unei acţiuni un pic depăşite de timp, dar, începând cu anul viitor, festivalul va suporta schimbări, cu preponderentă de ordin conceptual”. „Ne-a gândit că ar fi bine ca un asemenea festival să înceapă cu manifestări stradale”, a spus ministrul. „Vom face acest lucru începând cu anul viitor, dar se vor opera şi alte schimbări. Cred că printr-o asemenea acţiune culturală trebuie să atragem în Moldova mai mulţi turişti, deci să ne facem văzuţi de mai multă lume”, a mai spus Boris Focşa. În acest an concertul de inaugurare a festivalului va avea genericul „Pastel de primăvară” şi se va desfăşura la Palatul Naţional. În scenă vor urca Ansamblul de dansuri populare „Joc”, Orchestra „Lăutarii”, Orchestra Simfonică a Companiei „Teleradio Moldova”, alături de care vor fi compozitorul Eugen Doga, interpreţii Zinaida Julea, Mihai Munteanu, Cristina Simionescu Sandu din România, Roberto Luparelli din Italia şi mulţi alţii. Sala cu Orgă va găzdui şase spectacole cu soliştii Tatiana Costiuc, Oleg Ţibulico şi Serghei Pilipeţchi, pianiştii Mikel Del Perro din SUA şi Piotr Szychorski din Polonia, Richard Galliano din Franţa, dirijorul Gilbert Varga din Elveţia. Pe 5 martie la Chişinău va avea loc un spectacol consacrat memoriei poetului Grigore Vieru. După o pauză de mai mulţi ani la festival va participa şi Teatrul de Operă şi Balet cu trei spectacole în care vor evolua interpreţi din Republica Moldova, România şi Belarus. Bugetul festivalului este de circa 700 de mii de lei, de aproape opt ori mai mic decât în anul trecut. Prima dată festivalul a fost organizat în 1966, la iniţiativa oamenilor de cultură Alexand Fedco şi Gleb Sainciuc.