Femeile rămân defavorizate şi în această campanie electorală

Femeile rămân defavorizate şi în această campanie electorală, atât la nivel local, cât şi municipal. Este concluzia unui studiu realizat de către Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” şi experţi din domeniu, transmite Info-Prim Neo. Studiul a fost realizat în 100 de circumscripţii. Sociologul Centrului de Investigaţii Sociologice şi Marketing „CBS-AXA”, Vasile Cantarji, a menţionat, joi, în cadrul unei conferinţe de presă că femeile reprezintă doar 17,7% din numărul total de candidaţi la funcţia de primar la nivel naţional, mai puţin comparativ cu alegerile locale din 2007, când reprezentarea femeilor era de 23,5%. Pentru municipiul Chişinău proporţia femeilor pe listele de candidaţi este de 23,1%. Cele mai multe femei la funcţia de primar au fost desemnate de către PDM (24,7%), urmat de PCRM (19,89%), PL (17,7%) şi PLDM (13,1%). Printre candidaţii independenţi din eşantionul studiului, femeile reprezintă 18,6%. Printre candidaţii la funcţia de consilier raional/municipal femeile reprezintă 28%, în timp ce pentru consiliile locale – 33,7%, mai puţin comparativ cu anul 2007 când proporţia era de 33,2% şi, respectiv, 34,6%. Pe primele 5 poziţii femeile reprezintă doar 21,6% din candidaţii la funcţia de consilier raional/municipali şi 29,5% pentru cea de consilier local. La nivelul municipiului reprezentarea este de 32,7%. Directorul executiv al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Daniela Terzi-Barbaroşie, a menţionat că studiul a inclus şi analiza platformelor concurenţilor electorali pentru funcţia de primar al municipiului Chişinău. „Au fost analizate ofertele concurenţilor electorali deoarece este important ca ulterior să putem evalua felul în care sunt respectate angajamentele partidelor exprimate în ofertele electorale şi apoi putem sancţiona guvernarea locală pentru faptul că nu a ţinut cont de oferta electorală”, a spus Daniela Terzi-Barbaroşie. Ofertele electorale ale concurenţilor pentru funcţia de primar al Chişinăului se caracterizează, potrivit Danielei Terzi-Barbaroşie, printr-un înalt grad de opacitate de gen. „Situaţia din 2010 se repetă: niciun partid sau candidat nu manifestă vreun angajament de a consolida politicile şi cadrul instituţional de egalitate de gen”, a declarat Daniela Terzi-Barbaroşie. Potrivit studiului, specificaţiile legate de sănătate şi infrastructură, indemnizaţii pentru naşteri, educaţie – sunt cele mai frecvente prevederi care apar în programele electorale şi vizează clar femeia în calitate de mamă. Combaterea violenţei domestice prin dezvoltarea de infrastructură viabilă şi oferirea de servicii de calitate victimelor violenţei nu se află printre priorităţile niciunui candidat. Implicarea comunităţii în planificarea urbanistică şi în luarea deciziilor este atinsă, mai mult sau mai puţin, de doar jumătate dintre candidaţi. Programele candidaţilor analizaţi nu sunt tocmai prietenoase faţă de respectarea principiilor egalităţii de gen şi a considerării în egală măsură a nevoilor şi intereselor femeilor şi bărbaţilor în contextul unei dezvoltări urbane durabile. Secretarul Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte, Nicolae Panfil, a menţionat că este important de accentuat faptul că Republica Moldova şi-a asumat, prin semnarea Declaraţiei Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, aspectul de creştere a reprezentării femeilor la nivelul de luare a deciziilor, de la 26,5% în consiliile locale în 2007 – la 40% în 2015, de la 13,2% în consiliile raionale în 2007 – la 25% în 2015. De asemenea, de la 18% femei primari în 2007 – la 25% în 2015 şi de la 22% femei deputaţi în Parlament în 2005 – la 30% în 2015. Alegerile locale din 5 iunie 2011 sunt ultimele alegeri până la data raportării.