După alegerile locale din noiembrie 2023, procesul electoral din Moldova se apropie tot mai mult de o reprezentare achitabilă a femeilor și bărbaților candidați. La acest scrutin, femeile au atins o pondere de peste 45% din totalul candidaților în consiliile raionale/municipale, precum și în consiliile locale. Totodată, femeile care candidează independent se orientează mai spre consiliul local. Ele au candidat și au fost alese preponderent în sate și în comunități. Constatările se conțin într-un studiu prezentat de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.
Într-o conferință de presă la IPN, Alina Andronache, expertă CPD, a declarat că și în cadrul alegerilor locale din 5 noiembrie sistemul de cotă dublă a fost obligatoriu pentru partidele politice la întocmirea listelor de candidați pentru consiliile municipale, raionale și locale. „Pentru noi este foarte important să vedem care au fost rezultatele, cum a fost aplicat acest sistem de cotă dublă, dar și per general cum am evoluat noi și la ce etapă suntem cu privire la reprezentarea de gen în cadrul acestor funcții la nivel de administrație publică locală”, susține Alina Andronache.
Potrivit expertei, în cadrul scrutinului din 5 noiembrie, pentru un mandat de 4 ani, au fost aleși peste 11 mii de consilieri, dintre care peste o mie de consilieri raionali și municipali, iar aproape 10 mii – în consilii orășenești și sătești.
„Vedem foarte clar că în acest scrutin avem peste 40% din candidați de gen feminin, ceea ce ne vorbește despre faptul că acele prevede legislative legate de cota de 40% și prevederile de plasament funcționează. Și în mod implicit acest lucru are influență asupra modului în care sunt reprezentante femeile și bărbații în această campanie”, a notat Natalia Covrig.
Studiul denotă că, în comparație cu scrutinul din 2019, când prima dată au fost aplicate prevederile legislative legate de cotă și de plasament, creșterea este de doar 2% în cazul consiliilor raionale și de 1,4% în cazul consiliilor locale. Însă față de alegerile locale din 2015, când aceste prevederi nu existau, în cazul consiliilor raionale/municipale creșterea în 2023 este de peste 15% a ponderii femeilor din totalul de candidați, iar în cazul consiliilor locale creșterea este de peste 12%. „Acest lucru ne arată foarte clar că prevederile legislative funcționează. Și atâta timp cât ele vor exista, în următoarele scrutine vom continua să avem o creștere a ponderii femeilor candidate”, opinează Natalia Covrig.
Directoare CPD a declarat că majoritatea femeilor candidate la funcția de consilier au fost desemnate de către partidele politice. Și aceste fapt, în opinia autorilor studiului, confirmă încă o dată că partidele au fost cumva impuse de prevederile legale să asigure o reprezentanță de minim de 40% a femeilor pe listele de candidați.
„Calculăm și pierderea de gen, care reprezintă diferența între numărul de femei candidate și cele care efectiv au câștigat mandatul. În 2023, pierderea de gen scade, este mai mică în comparație cu scrutinele precedente, ceea ce încă o dată confirmă că prevederile legate de poziționare funcționează și tot mai multe femei ajung să câștige mandatul”, a mai spus Natalia Covrig.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.