„Actuala opoziție parlamentară nu poate, în principiu, oferi o alternativă decentă, acceptabilă, guvernării cu ochelari de cal a PAS-ului. De aceea, pare a fi necesară consolidarea unei forțe puternice de opoziție extraparlamentară pentru ca, deopotrivă, să fie stăvilită nesăbuința manifestată de PAS și să nu fie admistă revanșa comuno-socialistă, care invidiază popoarele rus și belarus pentru că trăiesc sub regimuri autoritare…”
---
Alegeri comparate
La scurt timp după alegerile parlamentare, din 11 iulie 2021, avem posibilitatea comparării alegerilor noastre cu cele din Rusia, unde, în perioada 17-19 septembrie, a fost aleasă Duma de Stat, și cu cele din Germania, unde pe 26 septembrie au fost aleși deputații în Bundestag. Compararea este oportună fiindcă principalele forțe politice din Republica Moldova, aflate la guvernare sau în opoziție, se identifică, fie drept pro-europene – Partidul Acțiune și Solidaritate, fie drept pro-rusești – Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM).
O apreciere a alegerilor din Republica Moldova a fost făcută de misiunea de observare OSCE, care s-a dovedit a fi una pozitivă. În raport cu Rusia, OSCE a refuzat observarea alegerilor pentru Duma de Stat pe motiv că autoritățile ruse au condiționat modalitatea de observare, ridicând și un șir de obstacole inacceptabile. Germania, la fel ca și majoritatea statelor din Uniunea Europeană (UE), reprezintă un model de organizare a alegerilor libere și corecte, de aceea, OSCE și Consiliul Europei nici nu organizează misiuni de observare a alegerilor acolo unde se cunoaște că, de obicei, toate forțele politice participante la alegeri recunosc rezultatele finale.
Așadar, criteriul de bază al alegerilor libere și corecte este recunoașterea acestora de către opoziție. În cazul alegerilor parlamentare din 11 iulie 2021 calificativul libere și corecte se potrivește nu pentru că ni-l atribuie misiunea OSCE, deși opinia acesteia contează, ci pentru că rezultatele au fost recunoscute de către partidele care au pierdut competiția. În cazul alegerilor parlamentare pentru Duma de Stat din Rusia avem o situație exact inversă: principala forță de opoziție – Partidul Comunist din Federația Rusă (PCFR), contestă rezultatele alegerilor, organizând acțiuni de protest împotriva alegerilor furate. Astfel, înțelegem că refuzul misiunii OSCE de a monitoriza alegerile pentru Duma de Stat în condiții speciale a anticipat, de fapt, nerecunoașterea acestora ca fiind libere și corecte.
Ce concluzii am putea trage din compararea alegerilor parlamentare din Republica Moldova, Rusia și Germania? Ele par a fi sugestive:
- în Federația Rusă, spre deosebire de Republica Moldova și Germania, alegerile se desfășoară timp de trei zile consecutiv, pentru ca factorul administrativ să dispună de timp în vederea corectării rezultatelor alegerilor;
- în Federația Rusă este permisă votarea și în locuri neamenajate special, despre amplasarea cărora observatorii nu pot ști din timp, și unde alegătorii pot fi remunerați, dacă votează corect;
- În Federația Rusă a fost introdus votul electronic, rezultatele căruia este opus votului tradițional la urnele de vot, asigurând rezultatul necesar al alegerilor.
Aceste artificii au fost testate cu succes în 2020 pentru modificarea Constituției Rusiei în vederea asigurării pentru Vladimir Putin pe viață a funcției de președinte. După testarea cu succes, artificiile au fost utilizate și la alegerile pentru Duma de Stat, la care partidul președintelui Putin – Edinaya Rossia, a obținut majoritatea absolută de voturi a patra oară consecutiv, ba chiar majoritatea constituțională.
Pentru ce succese concrete cetățenii Rusiei votează partidul Edinaya Rossia
Dacă am admite că alegerile pentru Duma de Stat au fost libere și corecte, atunci trebuie să admitem că alegătorii ruși au apreciat pozitiv următoarele realizări ale președintelui Putin și a partidului său Edinaya Rossia:
- micșorarea cu mai bine de 30%, de la $2.2 trilioane la $1.5 trilioane, a PIB-ului Rusiei de-a lungul ultimelor două mandate, în perioada 2012-2021;
- căderea cu aproximativ 230%, a cursului rublei față de dolar de-a lungul ultimelor două mandate;
- majorarea vârstei de pensionare cu 5 ani;
- închiderea a ~30% din grădinițele de copii și instituții preșcolare de învățământ, a aproximativ 39% din școli, a aproximativ 50% din spitale, etc., în ultimii 20 de ani de când la guvernare se află Vladimir Putin și Edinaya Rossia.
Pornind de la succesele enumerate, este de neînțeles de ce cetățenii Federației Ruse votează în mod constant pentru partidului președintelui Putin – Edinaya Rossia? O explicație ar fi că cetățenii ruși sunt mândri de faptul că președintele Putin s-a angajat să retragă cadourile poporului rus oferite ex-republicilor sovietice – Crimeea, Donbass-ul, Transnistria, Osetia de Sud, Abhazia, Kazahstanul de Nord, etc. Nu este exclus să fie așa, totuși, nu este de ignorat și faptul că alegerile sunt, pur și simplu, trucate și furate, precum insistă opoziția – PCFR.
Pericolul servilismului politic
Compararea alegerilor din Rusia și Germania cu cele din Republica Moldova are sens și din perspectiva dezvoltării procesului electoral din țara noastră. Partidul de guvernământ – PAS, și-a numit membrii în Comisia Electorală Centrală (CEC), care afirmă că intenționează să introducă votul electronic și în Republica Moldova. În Germania, țară cu democrație dezvoltată și potențial tehnologic de invidiat, există o reticență proverbial față de votul electronic. Dar iată că utilitatea votului electronic s-a manifestat în toată splendoarea în Federația Rusă, de ce n-am încerca și noi?
Dacă e să lăsăm glumele la o parte, pentru Republica Moldova este principial ca modificarea legislației electorale, inclusiv introducerea votului electronic, să aibă loc în cadrul unui consens național. În acest sens, ar fi de mare interes să aflăm atitudinea opoziției față de introducerea votului electronic. Vorba e că unul dintre liderii opoziției parlamentare, Igor Dodon, s-a arătat foarte mulțumit de rezultatele alegerilor recente din Federația Rusă, felicitând Edinaya Rossia pentru victoria istorică. În mod logic, ar trebui să presupunem că liderul socialist este mulțumit și de metodele prin care a fost obținut rezultatul respectiv. Celălalt lider al opoziției parlamentare – Vladimir Voronin, tace mâlc, evitând să se solidarizeze cu camarazii din PCFR, care pretind sus și tare că li s-a furat victoria într-un șir de circumscripții din marele megalopolisuri. De fapt, Voronin și partidul acestuia își exprime solidaritatea cu partidele comuniste doar cu ocazia zilelor de sărbătoare, evitând să-l supere pe Putin.
Atitudinea opoziției comuno-socialiste din Republica Moldova față de recentele alegeri din Federația Rusă nu este altceva decât manifestarea servilismului politic față de Vladimir Putin și partidul acestuia. Nu e de mirare, doar Dodon invidiază poporul rus pentru că-l are în calitate de președinte pe Vladimir Putin, regimul căruia îi fură alegerile. Problema e că o astfel de atitudine lingușitoare e mult mai periculoasă decât presupusa manifestare de rusofobie, imputată multora pe nedrept pentru atitudinea critică față de regimul autoritar al lui Putin. Mult mai grav – nu este vorba despre ceva singular. Liderul PSRM, la fel, invidiază și poporul belarus, fiindcă e condus de Lukașenco. De aceea, se poate paria că după rezultatele excepționale obținute de Edinaya Rossia datorită votului electronic, acesta va fi preluat de Lukașenco pentru a-și consolida puterea la viitorul referendum constituțional. Ulterior, votul electronic ar putea să-i prindă bine și blocului comuno-socialist de la noi. De ce nu?
Concluzii
Recentele alegeri din Federația Rusă ne demonstrează că introducerea votului electronic în țările cu regimuri autoritare sau în țări cu democrații deficitare, reprezintă un mare pericol. Salutarea de către opoziția parlamentară din Republica Moldova a recentei victorii a Edinaya Rossia, precum și a celei a lui Lukașenco acum un an de zile, este un indicator că această opoziție râvnește instaurarea unui regim similar în propria-i țară. În astfel de circumstanțe, n-ar fi de dorit ca votul electronic să fie introdus în Republica Moldova până când nu va exista certitudine că nu avem formațiuni care simpatizează în mod deschis regimurile autoritare, lingușindu-se pe lângă acestea.
Actuala opoziție parlamentară nu poate, în principiu, oferi o alternativă decentă, acceptabilă, guvernării cu ochelari de cal a PAS-ului. De aceea, pare a fi necesară consolidarea unei forțe puternice de opoziție extraparlamentară pentru ca, deopotrivă, să fie stăvilită nesăbuința manifestată de PAS și să nu fie admitsă revanșa comuno-socialistă, care invidiază popoarele rus și belarus pentru că trăiesc sub regimuri autoritare .