Dacă Republica Moldova nu va primi asistența macrofinanciară din partea Uniunii Europene, așa cum s-a recomandat prin intermediul Rezoluției adoptate săptămâna trecută de către Parlamentul European, atunci deficitul bugetar al Republicii Moldova pentru anul curent se va dubla. Declarația aparține expertului economic Sergiu Gaibu, făcută în cadrul emisiunii „Sfatul Țării” de la postul de televiziune 10TV, transmite IPN.
Potrivit lui, la momentul actual, deficitul bugetar este aproximativ cinci miliarde de lei, respectiv, dacă nu va fi acordată asistența macrofinanciară, acesta va constitui mai mult de zece miliarde de lei. „Guvernul va trebui să facă o revizuire a acestui buget, va trebui să facă o rebalansare, de cele mai multe ori parțial se soluționează problema cu refinanțări de pe intern, parțial prin intermediul hârtiilor de valoare de stat, poate reușesc să găsească o oarecare alternativă de finanțare din exterior sau se revizuiesc și unele poziții de cheltuieli”, a declarat Sergiu Gaibu. Potrivit lui, având în vedere că este an electoral, probabil cheltuielile nu vor fi revizuite. Totodată, expertul spune că asistența sistată presupunea și un suport bugetar, fără legătură directă cu unele proiecte.
Expertul economic Sveatoslav Mihalache se întreabă ce se va întâmpla cu piața de desfacere a mărfurilor moldovenești, dacă relațiile cu UE vor fi periclitate? Potrivit lui, Republica Moldova depinde actualmente de piața de desfacere a UE. În același timp, bugetul țării depinde de exporturile care se fac în țările UE. „În ultima perioadă, exportatorii noștri s-au redirecționat de pe piața CSI spre Uniunea Europeană. În ultimii ani am văzut acest efect și este unul benefic pentru Republica Moldova”, spune economistul. Potrivit lui, suspendarea asistenței macrofinanciare creează multe riscuri pentru viitor.
Joi, 5 iulie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care recomandă Comisiei Europene să suspende orice plăți prevăzute de asistență macrofinanciară, dar și sprijinul bugetar pentru Republica Moldova. Europarlamentarii consideră că orice decizie privind plățile viitoare ar trebui să se ia numai după alegerile parlamentare planificate și cu condiția ca acestea să aibă loc în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internațional și să fie evaluate de către organisme internaționale specializate.
